Redactia Saptamana Medicala
- Bolile inflamatorii mediate imun afectează un număr foarte mare de români, însă amploarea fenomenului rămâne insuficient înțeleasă și discutată public.
- Pacienții cu afecțiuni reumatologice, dermatologice sau gastroenterologice au nevoie de programe dedicate pentru analize care să permită un diagnostic rapid, dar și o monitorizare eficientă a bolii, precum și de o abordare multidisciplinară, centre dedicate, consiliere psihologică și nutrițională, etc.
- Masa rotundă ”Bolile inflamatorii mediate imun- Parteneriat și Dialog pentru Pacienți” a adus laolaltă reprezentanți ai pacienților, medici de familie, gastroenerologi, dermatologi și reumatologi, dar și autorități relevante, pentru discuta despre problemele din sistemul de sănătate care afectează atât persoanele bolnave, cât și pe cadrele medicale care încearcă să le ajute.
Aproximativ unul din cinci români trăiește cu o boală inflamatorie mediată imun, însă accesul la diagnostic precoce, monitorizare și servicii medicale integrate rămâne insuficient, au concluzionat participanții la masa rotundă „Bolile inflamatorii mediate imun – Parteneriat și Dialog pentru Pacienți”, care a reunit reprezentanți ai pacienților, medici din specialități relevante și autorități din sănătate.
Reprezentanții pacienților au atras atenția că lipsa accesului la investigații și monitorizare generează întârzieri în diagnostic și complicații evitabile.
„Dacă adunăm principalele patologii inflamatorii și autoimune, vorbim despre aproape 20% din populație. Avem nevoie de programe dedicate pentru analize și monitorizare, disponibile în ambulatoriu și fără plafonări, pentru că pierderea timpului înseamnă agravarea bolii și costuri mai mari pentru sistem”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).
Gastroenterologie:
creșterea numărului de cazuri impune centre dedicate și echipe
multidisciplinare
Specialiștii au semnalat creșterea constantă a bolilor inflamatorii intestinale și necesitatea dezvoltării unor centre dedicate, capabile să ofere servicii integrate.
„Diagnosticul precoce rămâne cea mai mare nevoie. Pacienții au nevoie de centre specializate care să ofere nu doar tratament, ci și suport multidisciplinar, consiliere psihologică, nutrițională și servicii specializate de îngrijire”, a declarat Isabela Grossu, președinte Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR).
Potrivit prof. dr. Mircea Diculescu, șef secție Gastroenterologie 2, Institutul Clinic Fundeni, bolile inflamatorii intestinale nu mai sunt afecțiuni rare și necesită colaborarea permanentă dintre gastroenterologi, reumatologi, dermatologi, chirurgi, nutriționiști și medici de familie.
La rândul său, prof. dr. Lucian Negreanu, șef secție Gastroenterologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București, a atras atenția asupra dificultăților generate de infrastructura digitală și de lipsa specialiștilor în anumite județe. „Avem terapii moderne care schimbă radical evoluția bolii, dar accesul pacienților este încă afectat de probleme administrative și de funcționarea defectuoasă a sistemelor informatice.”
Reumatologie:
timpul până la diagnostic rămâne principala provocare
În reumatologie, accesul la investigații și colaborarea interdisciplinară sunt esențiale pentru diagnosticul corect și inițierea rapidă a tratamentului.
„Bolile reumatologice inflamatorii sunt complexe și nu pot fi gestionate eficient fără colaborarea dintre mai multe specialități medicale”, a subliniat prof. dr. Andra Bălănescu, șef secția clinică Reumatologie și Medicină Internă 1, Spitalul Clinic ”Sf. Maria”.
Prof. dr. Florentin Vreju, șef Clinica Reumatologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova, a evidențiat dificultățile legate de accesul la analize specifice și imagistică de înaltă performanță, în special RMN și ecografie musculoscheletală, investigații esențiale pentru diagnosticul precoce.
În context european, conf. dr. Răzvan Ionescu, șef secție Medicină Internă 3, Spitalul Clinic Colentina, a subliniat că impactul bolilor reumatice este în continuă creștere, însă progresele terapeutice oferă astăzi posibilitatea modificării semnificative a evoluției bolii și a calității vieții pacienților.
Dermatologie:
de la controlul bolii la tratament personalizat
Specialiștii au evidențiat transformarea profundă a dermatologiei odată cu apariția terapiilor moderne și a medicinei personalizate.
„Astăzi tratăm pacientul, nu doar boala. Multiplele opțiuni terapeutice disponibile permit personalizarea tratamentului și răspunsul la nevoi care până recent nu aveau soluții”, a declarat conf. dr. Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie.
Prof. dr. Maria Magdalena Constantin, medic primar dermato-venerologie, Spitalul Clinic Colentina, a subliniat că accesul la terapii moderne s-a îmbunătățit prin posibilitatea prescrierii acestora de către orice medic dermatolog, însă persistă dificultăți în coordonarea traseului pacientului între specialități.
Specialiștii au atras atenția și asupra impactului psihologic major al bolilor dermatologice. „Pacienții dermatologici sunt printre cei mai stigmatizați, iar accesul la servicii de psihologie și psihoterapie trebuie să devină parte integrantă a îngrijirii”, a precizat aceasta.
Medicina
de familie: primul pas către diagnostic
Medicul de familie joacă un rol esențial în identificarea timpurie a bolii și orientarea pacientului către specialist.
„Provocările apar încă de la nivelul suspiciunii de diagnostic, continuă cu accesul la investigații și se prelungesc pe întreg traseul pacientului. Multe dintre aceste probleme nu necesită resurse suplimentare, ci aplicarea corectă a reglementărilor existente”, a declarat dr. Daciana Toma, vicepreședinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).
Politici
publice: nevoie de trasee clinice integrate și educație pentru sănătate
Reprezentanții autorităților au subliniat că accesul la diagnostic și tratament depinde de consolidarea rețelelor de servicii și de eliminarea barierelor administrative.
Prof. dr. Alexandru Rafila, președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, a evidențiat dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate, dar și necesitatea extinderii accesului la investigații și prescripții medicale, pentru a evita întârzierile în diagnostic.
La rândul său, prof. dr. Carmen Orban, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senat, a subliniat că politicile publice trebuie să susțină accesul rapid la diagnostic, colaborarea multidisciplinară și continuitatea terapeutică, iar educația pentru sănătate trebuie să devină o prioritate strategică națională.
Acces
la tratamente și resurse medicale
Datele prezentate de CNAS arată o creștere constantă a numărului de pacienți incluși în programele naționale de sănătate, însă distribuția specialiștilor rămâne inegală la nivelul țării.
„Există județe cu un număr foarte redus de gastroenterologi, dermatologi sau reumatologi. Pentru a putea trata pacienții avem nevoie atât de resurse financiare, cât și de resursă umană”, a declarat dr. Bogdan Vinersar, director general adjunct Direcția Programe Curative, Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În ceea ce privește accesul la inovație, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, dr. Stela Firu, a anunțat introducerea în anul 2025 a 48 de molecule noi pe lista medicamentelor compensate, dintre care 7 destinate bolilor autoimune, alături de actualizarea accelerată a protocoalelor terapeutice.
Reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au evidențiat, de asemenea, necesitatea dezvoltării și centralizării registrelor de boală. „O evidență mai bună a datelor ne-ar permite o evaluare mai precisă a nevoilor pacienților și a costurilor din sistem”, a declarat farm. dr. Felicia Ciulu-Costinescu, director general Direcția Generală Inspecție Farmaceutică în cadrul Agenției.
Concluzie
Participanții la masa rotundă au transmis un mesaj comun: în bolile inflamatorii mediate imun, succesul terapeutic depinde de diagnostic precoce, acces rapid la investigații și tratament, colaborare multidisciplinară și servicii integrate care să răspundă atât nevoilor medicale, cât și celor psihologice și sociale ale pacienților.
