Redactia Saptamana Medicala
Spirometria este un test simplu care măsoară funcția pulmonară și poate depista BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), a treia cauză de deces la nivel global. În contextul Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenția asupra importanței esențiale a diagnosticării din timp și a metodelor de prevenție.
Bolile respiratorii sunt adesea subdiagnosticate, deși pot afecta semnificativ calitatea vieții. Spirometria ajută la identificarea timpurie a problemelor respiratorii, înainte ca acestea să devină severe. Printr-un diagnostic corect, pacienții pot beneficia de tratamente eficiente care îmbunătățesc semnificativ viața de zi cu zi.
Spirometrii gratuite în cadrul campaniei „Află-ți funcția pulmonară!”
În weekendul 23 - 24 noiembrie, între orele 10:00 și 22:00, în centrul comercial Sun Plaza București și Iulius Town Timișoara, oamenii își pot face spirometrii gratuite în cadrul Zilei Mondiale a BPOC. Evenimentul este dedicat măsurării funcției pulmonare și subliniază importanța acesteia nu doar pentru diagnosticarea BPOC, ci și pentru monitorizarea sănătății plămânilor pe tot parcursul vieții
„Tema
din 2024 pentru Ziua Mondială a BPOC, care este aniversată în fiecare an pe 20 noiembrie, este „Află-ți funcția pulmonară!” și își propune
să evidențieze importanța măsurării capacității pulmonare prin spirometrie. Din
păcate, spirometria în România nu
are reputația și popularitatea electrocardiogramei. Se fac mult mai puține
spirometrii, desi este un instrument complet pentru evaluarea BPOC, care poate
fi folosit pentru diagnostic și monitorizarea unui pacient cu emfizem pulmonar
sau bronșită cronică, dar și a unui concetățean care este fumător sau care are
o expunere la factori poluanți casnici, industriali sau profesionali. Este în
același timp un marker pentru
măsurarea sănătății plămânului de-a lungul vieții.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății
Române de Pneumologie.
„Funcția pulmonară nu este doar un indicator al sănătății plămânilor, ci și al sănătății generale. Studiile arată că micile scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice. Prin spirometrie, putem detecta din timp aceste modificări și interveni prompt.” explică Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș, Președintele Societății Române de Pneumologie în perioada 2020 – 2024.
Factorii care pot duce la probleme respiratorii sunt multipli. Acum știm că există mulți alți factori care sensibilizează plămânul în afară de fumul de tutun (fumat activ și pasiv), care pot induce sau agrava starea plămânului și a bolii în sine. În special în sezonul rece suntem vulnerabili la expuneri precum poluarea aerului și infecțiile respiratorii care pot împiedica creșterea plămânilor și pot crește riscul de a dezvolta boli pulmonare cronice mai târziu în viață.
„Despre BPOC se știe la ora actuală că poate debuta și evolua tăcut încă din copilărie și chiar și mici scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de deces. De aceea cred că orice oportunitate de testare a capacității pulmonare este binevenită și oferta cu ocazia acestei zile a Societății Române de Pneumologie de efectuare de spirometrii gratuite trebuie folosită pentru a ști exact vârsta plămânului, organ care asigură oxigenerea tuturor componentelor angrenate în susținerea vieții din corpul uman. Începând de la momentul diagnosticului, tratamentul BPOC constă în spray -uri dar și în indicații de creștere a apărării organismului toate în slujba încetinirii mersului bolii dar și al ameliorării vieții acestora sau a evitării evoluției letale a bolii.” completează Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan.
BPOC în cifre:
- 60% dintre pacienții cu BPOC sunt spitalizați pentru o durată de cel puțin 5 zile, iar în cazurile severe, această perioadă depășește 8 zile și necesită adesea terapie intensivă. Un diagnostic precoce al BPOC prin spirometrie poate reduce riscul de spitalizare cu 20-50% dacă tratamentul este inițiat din timp.
- 74% dintre pacienții cu BPOC sunt pensionari, adesea cu venituri reduse, ceea ce limitează accesul la tratamente. Compensarea medicamentelor pentru BPOC este de doar 50%, ceea ce duce la situații în care pacienții nu își permit tratamentul.
- Exacerbările (crizele) severe ale BPOC reprezintă până la 75% din costurile de asistență medicală asociate bolii. Prin diagnostic și tratament timpuriu, aceste costuri pot fi reduse cu peste 50% și astfel contribuie indirect la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
- Mortalitatea din cauza BPOC scade cu aproximativ 25% în rândul pacienților diagnosticați devreme și tratați conform ghidurilor. Studiile arată că tratamentul inițiat pe baza rezultatelor spirometriei poate prelungi viața pacienților cu până la 5 - 9 ani, în funcție de severitatea bolii.
„Pacienții cu BPOC necesită cel puțin o internare în spital pe an, iar ratele de mortalitate după internare sunt foarte ridicate, crescând cu 43% după 2 ani. Chiar și o exacerbare moderată, care ar putea să fie gestionată fără spitalizare, este asociată cu o creștere a costurilor din sănătate. O singură exacerbare severă poate crește cu 54% costurile medicale asociate BPOC, la 12 luni de la vizita de monitorizare. De aceea avem nevoie de strategii de sănătate și acțiuni concrete de politică publică care să îmbunătățească managementul bolii. BPOC introdusă în Strategia Națională de Sănătate până în 2030 și reprezintă o prioritate” spune Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie.
Primul pas în diagnosticarea BPOC este spirometria. Dar primul pas spre schimbare îl reprezintă informarea și educația. De aceea vorbim despre BPOC și despre prevenție în fiecare an de Ziua Mondială a BPOC și cu fiecare ocazie în speranța ca pacienții să pună sănătatea pe primul loc.
