Redactia Saptamana Medicala
- Diagnosticarea cancerului pulmonar în stadiul IV are o supraviețuire la 5 ani de sub 10%, în timp ce depistarea în stadiul I crește supraviețuirea la 70%.
- Potrivit Contractului- Cadru, de la 1 iulie 2024 au fost reglementate o serie de analize și investigații noi care pot permite diagnosticarea și stadializarea cancerului la persoanele asigurate și neasigurate.
- Datele Globocan arată că în 2022, în România, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese provocate de acest tip de cancer – este printre cele mai mari rate de mortalitate provocate de vreo afecțiune oncologică.
- Pe 1 august este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar, prilej cu care discutăm despre importanța depistării cât mai precoce a bolii pentru supraviețuire și calitatea vieții.
Cancerul bronhopulmonar este al doilea ca incidență în rândul bărbaților, cu 8.499 de cazuri noi depistate în 2022, și pe locul 4 la femei, cu 3217 cazuri noi în 2022 (sursa- Globocan).
În acest context, sunt extrem de importante depistarea precoce și accesul la analize de specialitate. De la 1 iulie, potrivit Contractului- Cadru, asigurații și neasigurații au acces la o serie de pachete de servicii standardizate decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
”Pentru persoanele neasigurate, medicii de familie pot elibera bilete de trimitere pentru investigațiile paraclinice recomandate în cadrul consultațiilor de prevenție, investigații care se decontează la nivel realizat furnizorilor din asistența medicală pentru specialități paraclinice. De asemenea, tot medicii de familie pot elibera bilete de trimitere, prin completarea câmpului corespunzător, în vederea confirmării afecțiunii oncologice, pentru: consultații în ambulatoriul clinic de specialitate, servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Tot în asistența medicală primară, persoanele asigurate și neasigurate au acces la consultații anuale de prevenție finalizate cu completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex corespunzătoare, spirometrie - în cadrul cabinetelor care au dotarea corespunzătoare, consultații lunare pentru monitorizarea bolilor cronice la cabinet sau la distanță, inclusiv la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile”, a explicat Iulia Stoea, director general adjunct, Direcția Generală Relații Contractuale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice
Prin pachetul nou de servicii medicale, persoanele neasigurate au dreptul la consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice (pe baza biletului de trimitere de la MF sau alt medic specialist, maximum 2 consultaţii/trimestru/persoană. Prezentarea pentru a doua consultaţie în cadrul unui trimestru se face direct, fără alt bilet de trimitere). Urmare a consultațiilor pentru depistarea afecțiunilor oncologice, medicii specialiști pot elibera bilete de trimitere, cu completarea câmpului corespunzător: către alt medic specialist, pentru investigații paraclinice în ambulatoriu sau pentru spitalizare de zi.
”Pacienții cu afecțiuni oncologice se prezintă în ambulatoriul clinic de specialitate fără bilet de trimitere. Pentru monitorizarea bolilor cronice, se acordă consultații la distanță. Printre specialităţile care încheie acte adiționale pentru acordarea serviciilor în aplicarea Planului național de combatere a cancerului se numără pneumologia, pneumologia pediatrică, chirurgia toracică, radioterapia. Spirometrie poate fi acordată de specialiștii din alergologie şi imunologie clinică, pneumologie, medicină internă, geriatrie şi gerontologie, pediatrie, medicină fizică și de reabilitare, pneumologie pediatrică”, a mai explicat reprezentanta Casei.
Asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru
specialităţile paraclinice
Persoanele neasigurate au dreptul la investigații recomandate de medicul de familie ca urmare a consultației de prevenție în baza biletului de trimitere pentru investigații preventive, analize de laborator (hematologie, biochimie serică și urinară, imunologie și imunochimie, microbiologie, examinări histopatologice, citologice şi imunohistochimice) și servicii de imagistică (examen radiologic torace) pentru confirmarea afecțiunii oncologice, acordate pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie (investigațiile notate cu *1) sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător.
Persoanele asigurate au acces la investigații de laborator și servicii medicale de imagistică pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător. Se încheie acte adiționale pentru decontarea lunară la nivelul realizat, a sumei corespunzătoare serviciilor medicale paraclinice:
a) recomandate de medicii de familie în cadrul consultațiilor de prevenție din pachetul de bază, în baza biletului de trimitere pentru investigații preventive
b) necesare în vederea diagnosticării afecțiunii oncologice
c) acordate persoanelor cu afecțiune oncologică pentru afecțiunea respectivă, inclusiv investigațiile necesare monitorizării (Monitor 2) – se acordă în maximum 5 zile lucrătoare.
Investigațiile de laborator sunt din categoriile: hematologie, biochimie serică și urinară, imunologie și imunochimie, microbiologie, examinări histopatologice, citologice şi imunohistochimice. Serviciile medicale de imagistică sunt examen radiologic torace ansamblu*1), examen radiologic torace osos (sau părţi) în mai multe planuri/ examen radiologic torace şi organe toracice*1), CT regiune toracică nativ, CT regiune toracică nativ şi cu substanţă de contrast, RMN torace nativ, RMN torace nativ şi cu substanţă de contrast.
Asistența medicală spitalicească
Persoanele asigurate și neasigurate cu suspiciune de afecțiune oncologică au acces la 120 de pachete de servicii medicale standardizate de spitalizare de zi pentru diagnosticare, evaluarea extensiei, evaluarea statusului clinico-biologic, în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară, ulterior diagnosticului, recomandate a se efectua în maximum 28 de zile calendaristice, acordate pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător.
”Pentru diagnosticul cancerului bronhopulmonar cu celulă mică/fără celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos)/ fară celulă mică non-scuamos (carcinom fară celulă mică non-scuamos) se decontează maximum un serviciu/an/pacient, iar investigațiile acordate sunt: consultație de specialitate pneumologie, consultație de specialitate ATI, CT torace cu substanță de contrast, bronhoscopie, biopsie transbronșică sau biopsie transtoracică, hemoleucogramă, INR, EKG, examen histopatologic procedură completă HE și colorații speciale. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar cu celulă mică, cu puncție pleurală (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), analizele sunt: CT-abdomen nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, RMN cranio-cerebral cu substanță de contrast, puncție pleurală, analiza citologică a lichidului pleural/citodiagnostic, consultație de specialitate oncologie. Evaluarea extensiei reale a cancerului bronho-pulmonar cu celulă mică (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului) se face prin: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, RMN cranio-cerebral nativ și cu substanță de contrast, consultație de specialitate oncologie. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar fară celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos) în stadiu nonmetastatic (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), investigațiile/procedurile decontate sunt: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, biopsie ganglioni mediastinali (EBUS / EUS), consultație oncologie, examen histopatologic procedură completă HE și colorații speciale. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar fară celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos) în stadiu metastatic (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), investigațiile/procedurile decontate sunt: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, puncție pleurală, analiza citologică a lichidului pleural/citodiagnostic, consultație oncologie. Evaluarea statusului clinico-biologic la pacientul cu cancer bronhopulmonar cu celulă mică/ fără celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos)/ fără celulă mică non-scuamos (carcinom fară celulă mică non-scuamos) în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului) se face pe baza următoarelor analize/proceduri: consultație de specialitate radioterapie, consultație de specialitate chirurgie toracică, consultație de specialitate oncologie, consultație de specialitate cardiologie, consultație de specialitate pneumologie, Glicemie, TGO, TGP, Gamma-GT, Creatinină serică, cu estimarea ratei de filtrare glomerulară, Ag HBs, Ac anti HCV, Ac anti HB c, TSH, FreeT3, Amilaza, Bilirubină totală, Calciu seric total, Fosfatază alcalină, Sodiu, Potasiu, Electroforeza proteinelor serice, Ecocardiografie, Sideremie, Feritina”, a mai afirmat Iulia Stoea.
Îngrijiri medicale și paliative la domiciliu
Pentru persoanele asigurate a fost dublată durata pentru care o persoană cu afecțiune oncologică poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, de la 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni la 180 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni. Un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni, cu excepția pacienților cu vârsta sub 18 ani și a pacienților cu afecțiune oncologică, care pot beneficia de 300 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni. Au fost completate formularele de recomandare astfel încât medicul care face recomandarea să specifice dacă pacientul este diagnosticat cu afecțiune oncologică.
Diagnostic și chirurgie toracică
În România, în 2022, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese provocate de acest tip de cancer. ”Mortalitatea este destul de apropiată de numărul de cazuri noi pentru că diagnosticul se face în stadii tardive, unde nu putem interveni eficient întotdeauna. Din fericire, însă, dacă avem un diagnostic incipient, noile tratamente oferă creșterea supraviețuirii în toate stadiile. Important este să fie diagnosticate cazurile cât mai repede. De exemplu, pentru un cancer pulmonar diagnosticat în stadiul 1, supraviețuirea la 5 ani este de peste 70%, diagnosticarea în stadiul II înseamnă o supraviețuire de 50-70%, stadiul III- supraviețuire la 5 ani de 30- 40%, stadiul IV – supraviețuire sub 10%”, a explicat dr. Daniela Zob, director medical Institutul Oncologic București ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”.
În cadrul unității medicale se pot realiza aproape toate analizele necesare managementului cancerului pulmonar cu celulă mică (RMN cerebral, tomografie, scintigrafie osoasă, biopsie de ganglion mediastinal, analiza citologică a lichidului pleural, diagnostic histopatologic și teste imunhistochimice). În curând se va putea realiza și evaluarea PET-CT.
”Rezultatele de la anatomie patologică pot fi gata într-o perioadă cuprinsă între 3 și 14 zile lucrătoare, dacă discutăm exclusiv despre o biopsie mică, un rezultat histopatologic. Dacă este nevoie de teste suplimentare (imunohistochimie), acest interval poate să crească. Pentru examenul histopatologic postoperator, intervalul, în acest moment, este de 30 de zile lucrătoare. Departamentul de Anatomie Patologică face eforturi să scadă această durată”, a mai afirmat reprezentantul IOB.
Aproximativ 90% din activitatea de chirurgie toracică oncologică este legată de cancerul bronhopulmonar. ”Chirurgia toracică oncologică impune o muncă de echipă în cadrul chirurgiei și în cadrul celorlalte specialități care fac parte din boardul multidisciplinar necesar pacientului cu nevoi oncologice de diagnostic și tratament. Fiecare caz în parte trebuie studiat în echipa multidisciplinară și fiecare pacient trebuie să aibă un tratament chirurgical toracic personalizat- alegem cea mai bună procedură pentru fiecare pacient, în funcție de statusul biologic al acestuia și dorințele lui. Din 2018, în Institutul Oncologic București am început să practicăm chirurgia toracică video asistată în mod intensiv și susținut. Avem în spate experiența vastă a echipei de chirurgie prin toracotomie. În 2023, 87% din intervențiile de chirurgie toracică au fost minim invazive. În felul acesta, putem ajuta pacienții cu cancer pulmonar prin incizii mici în intervenții de amploare”, a menționat șef lucr. abil. dr. Natalia Motaș, șef Secția Clinică Chirurgie Toracică, șef Laborator Endoscopie Bronșică, IOB.
Institutul Oncologic a înregistrat, recent, o premieră națională prin realizarea unei intervenții prin chirurgie toracică video asistată avansată complexă. ”Pe lângă abordul vaselor, bronșia a fost tăiată din tractul bronșic principal, a fost extras lobul superior cu tumora, iar lobul inferior pulmonar de pe partea stângă a fost cusut la bronșia principală”, a mai explicat specialisul în chirurgie toracică.
Testarea profilului molecular al bolnavilor diagnosticaţi
cu cancer pulmonar
Potrivit Programului Național de Oncologie, Subprogramul de testare genetică, bolnavii cu diagnostic cancer bronhopulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC), au acces la testarea profilului molecular. Serviciile de testare genetică se derulează în laboratoare din Bihor (un laborator), Cluj (3 laboratoare) și București (5 laboratoare), numărul acestora putând fi extins pe măsură ce alte laboratoare optează pentru derularea acestui subprogram.
”Testele genetice sunt deosebit de importante având în vedere că tratamentul actual al cancerului bronhopulmonar e mult schimbat față de cel tradițional. Aceste teste permit inițierea unui tratament țintit asupra anumitor mutații identificate în prealabil. Ca să vorbim de o terapie țintită trebuie să identificăm o anume țintă, care este identificată prin metode de biologie moleculară. Cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) este o boală heterogenă cu mai mulți biomarkeri acționabili care permit planuri de tratament personalizate. Indiferent de caracteristicile persoanei bolnave, testarea biomarkerilor ar trebui efectuată la toți pacienții eligibili cu NSCLC avansat. În prezent, avem oportunități de îmbunătățire a ratelor de testare a biomarkerilor pentru a ne asigura că niciun pacient cu o mutație care poate fi vizată nu este lăsat în urmă. Datele arată că persoanele care au beneficiat de un tratament țintit au avut o supraviețuire net superioară față de persoanele fără acest tip de tratament”, a explicat dr. Mircea Dediu, șef Secție Oncologie Medicală, Centrul Oncologic Sanador.
Priorități europene
transpuse în sistemul românesc
La sfârșitul anului 2022, Consiliul Uniunii Europene a actualizat recomandările privind screeningul afecțiunilor oncologice cu scopul reducerii incidenței și mortalității, incluzând și cancerul bronhopulmonar în inițiativele sale. În același an, un grup de membri ai Parlamentului European a lansat un apel la acțiune intitulat ”Fighting lung cancer as equal”, punând accent pe ideea de acces echitabil la îngrijiri de sănătate în Uniunea Europeană, cu focus pe îmbunătățirea prevenției și educației pentru sănătate. Eforturile europene de prevenire și combatere a cancerului au fost completate de inițiativele românești în acest domeniu.
”Salutăm eforturile depuse de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a implementa Plan național de prevenire și combatere a cancerului. Acest plan și-a propus obiective ambițioase pentru intervalul 2023- 2025 de reducere cu 5% pe an a mortalității și cu 25% pe an a numărului cazurilor de cancer pulmonar diagnosticate în stadii tardive, respectiv creșterea procentului pacienților diagnosticați în stadii incipiente de boală. Aceste obiective sunt dificil de realizat, dar nu imposibile. Cu cât crește accesul la screening și la investigații periodice, cu atât putem fi diagnosticați într-un stadiu incipient de boală și acest obiectiv de stabilire a diagnosticului în mai puțin de o lună să fie să fie fezabil. În Programul Operațional de Sănătate este prevăzută finanțarea pentru un program de diagnosticare precoce a cancerului pulmonar și avem încredere că acest program va fi lansat în transparență decizională de către Ministerul Fondurilor Europene cât mai repede, astfel încât instituții private și publice să poată aplica”, a concluzionat Simona Stancu, director Medical Affairs, MSD România.
