Redactia Saptamana Medicala
- Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice.
- Cele mai des întâlnite cancere au fost cele de PLĂMÂNI (12.122 cazuri noi), de SÂN (12.085 cazuri noi), de PROSTATĂ (8.055 cazuri noi), de COLON (7.885 cazuri noi) și de VEZICĂ URINARĂ (5.135 cazuri noi). Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din două registre regionale - Cluj și Timișoara.
- Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament.
PERSPECTIVA AUTORITĂȚILOR
Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății: „Avem în lucru, la Ministerul Sănătăţii, strategia naţională de sănătate. Există un proiect european prin care avem oportunitatea, de asemenea, de a aduce lângă noi experţi, inclusiv experţi internaţionali, pentru o nouă versiune a strategiei naţionale de sănătate. Avem oportunitatea, în momentul acesta, să lucrăm la o Strategie naţională de sănătate şi la un Plan naţional de cancer. Valoarea unei strategii constă în stabilirea unor paşi concreţi, care apoi să fie şi urmaţi".
Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor Publice: "În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă , în acest moment, chiar dacă nu e finalizat, este prevăzută o sumă importantă pentru sectorul sănătăţii, în jur de 3 miliarde de euro. Managementul bugetar trebuie să fie orientat spre obiective, rezultate şi performanţă. Trebuie să folosim aceşti indicatori de performanţă care să permită o evaluare a progresului realizat efectiv, în comparaţie cu anumite ţinte, pe care, evident, Ministerul Sănătăţii trebuie să le stabilească. Cred că aceste programe - Programul Naţional de depistare precoce a cancerului, Programul Naţional de Oncologie, pe baza cărora putem construi în continuare - aceste programe bugetare şi altele trebuie corelate cu politicile publice din domeniu şi trebuie asociate cu indicatori de rezultat şi eficienţă".
Conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Administrația Prezidențială: ” Concluziile cercetărilor confirmă faptul că întreruperile serviciilor de sănătate pentru cancer din ultimul an vor duce la o diagnosticare tardivă ceea ce se va însoţi de o mortalitate asociată foarte mare. Este momentul zero de intervenţie! Impactul economic mai larg al pandemiei asupra îngrijirii cancerului probabil că va fi resimţit mulţi ani de acum înainte şi va face mai dificilă atingerea obiectivelor pe care noi ni le propunem, inclusiv de dezvoltare durabilă şi de acoperire universală cu servicii de sănătate. Președintele României transmite dorinţa şi asumarea pentru elaborarea cât mai rapidă şi implementarea unui Plan naţional de cancer care să se construiască pe pilonii planului european de cancer”.
Alina Culcea, Președinte ARPIM: ”Pentru elaborarea unui astfel de plan, în primul rând este necesară o colaborare intersectorială, o consultare a experților, a asociațiilor de pacienți, a furnizorilor de servicii medicale, dar și de medicamente, atât din domeniul public, cât și cel privat. Planul trebuie să fie aliniat cu prioritățile și pilonii Planului European de Combatere a Cancerului. Este, de asemenea, necesară elaborarea unor trasee ale pacientului mult mai clare, care să permită reducerea întârzierii de acees la diagnostic, la terapii, la servicii medicale, să favorizeze o abordare cât mai personailizată a planurilor de tratament. Inovația terapeutică pur și simplu a explodat, vorbim de faptul că peste 40% din medicamentele nou dezvoltate astăzi și care solicită aprobarea EMA sunt medicamente oncologice”.
Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș Cadariu, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. ”A corobora obiectivele noastre cu posibilitățile europene de finanțare o văd nu numai ca o oportunitate, dar, într-un fel ca pe unica oportunitate pe care o avem acum, mai ales în contextul pandemic care nu se va schimba, din câte vedem, în anul care vine, dimpotrivă. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că o proiecție pentru anul acesta ar trebui să țină cont de procentul de pacienți oncologici care au beneficiat de tratamente și aici nu avem o statistică națională. O treime din pacienți nu au beneficiat de intervenții chirurgicale și cu atât mai puțin de tratamente sistemice, oricare ar fie ele. Trebuie să ne asumăm și faptul că deja, după un an de pandemie, începem să diagnosticăm cazuri foarte avansate”.
MEP Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru noul Program independent de Sănătate al UE, Președintele Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din PE. „Scopul misiunii noastre este să creștem rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer până la 75% în 2030. 1,25 miliarde euro vin din EU4Health, Programul de Sănătate al Uniunii. Programul de Cercetare și Inovare al UE, Horizon Europe ar putea furniza 2 miliarde de euro pentru a sprijini misiunea împotriva bolii. În același timp, Erasmus +, Institutul European pentru Tehnologie și Marie Skłodowska-Curie ar putea furniza până la 500 de milioane euro, în total, pentru proiecte în domeniul educației, formării și cercetării în domeniul cancerului. În paralel, Programul Europa digitală va pune la dispoziția statelor membre 250 milioane euro pentru proiecte legate de cancer. Va trebui să mobilizăm și o bună parte din cele cel puțin 5 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție pentru Sănătate (prin POS și PNRR)".
MEP Nicolae Ștefănuță, Coordonator Comisia de luptă împotriva Cancerului (BECA), Parlamentul European, membru Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) și Comisia pentru Buget, PE. „Una din ideile promovate de noi în Uniunea Europeană este cea a achizițiilor la comun pentru acele medicamente care lipsesc în tratamentul cancerului sau care sunt orfane, medicamente inovative. Chiar dacă sunt foarte multe surse de finanțare, trebuie să obținem valoare pentru euro sau leul investit în domeniul sănătății. Și cea mai bună valoare în leul investit se obține prin prevenție și screening. Acolo aș vedea multe din aplicațiile concrete ale programului EU4Health. Suntem foarte atenți la ce înseamnă registrul pentru inegalități, care este parte a Planului European de Combatere a Cancerului, și vrem să vedem exact ce va însemna, dincolo de o bază de date, acest registru. Suntem în sprijinul ideii de centre naționale oncologice integrate”.
Dr. Roxana Stroe, Președinte ANMDMR: "În anul 2021, sunt în evaluare medicamente pentru cancer bronhopulmonar, leucemie mieloidă acută, pentru tratamentul cancerului în stadii avansate şi multe altele. ANMDMR, prin activitatea sa, poate vorbi astăzi despre partea de acces transparent și rapid al pacienților la tratamente inovative atât din perspectiva studiilor clinice din programe de acces timpuriu la aceste tratamente, dar şi din perspectiva evaluării tehnologiilor medicale şi a intrării acestor medicamente în sistemele de rambursare şi de compensare. Suntem în proces de reconstruire a unui cadru mai bun de lucru şi de relansare a acestui proiect la nivelul României, în sensul în care studiile clinice trebuie să beneficieze de predictibilitate, dar şi de accesul rapid al pacienţilor la tratamente salvatoare de viaţă, iar studiile clinice reprezintă una dintre oportunităţi. Trebuie să intre în vigoare regulamentul de studii clinice până la sfârşitul acestui an".
Adrian Gheorghe, Președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS): ”Investiţia în medicamente oncologice creşte. Ne aşteptăm să intre noi molecule şi anul acesta, în măsura în care ele vor primi aprobare din partea Agenției Medicamentului se vor regăsi în program. Spaţiul bugetar pe care îl avem nu ne permite să actualizăm toate tarifele, dar avem clar în atenţie să încercăm să le actualizăm pe unele dintre ele în sens crescător. Serviciile de radioterapie în timpul perioadelor de urgenţă şi alertă au fost plătite la realizat. Această abordare privind decontarea va continua pe parcursul acestui an. Nu vom pune limite privind numărul de bolnavi sau valoare de contract pentru servicii de radioterapie”.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Vicepreședinte Camera Deputaților, Co-președinte Grupul de lucru pentru combaterea cancerului, Parlamentul României: ”Accesul la medicii oncologi de chimioterapie, radioterapie, este destul de limitat și sunt multe zone din țară descoperite. O politică de resurse umane de pregătire și oferire de condiții de muncă atrăgătoare este esențială pentru un Plan Național de control al cancerului încununat de succes. Grupul pentru combaterea cancerului din Parlamentul României permite inițiative legislative care să vină în sprijinul Minsterului Sănătății, care să poată dezvolta un astfel de plan de acțiune, și să ofere sprijin inclusiv de natură profesională. Urmează în dezbatere legi care sperăm să schimbe în bine sănătatea sau accesul la servicii de sănătate”.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate Publică din Senat: ”Avem nevoie, în primul rând, de un Registru Național de Cancer, în care să existe partea de screening, diagnostic de etapă, tratament, monitorizare, follow-up. Împreună cu colegii mei, ne-am hotărât, la nivelul Comisiei de Sănătate din Senat, să lucrăm la o serie de legi care să fie pe verticală- de exemplu, Legea Cancerului sau Legea Bolilor Rare, etc. Vorbind de screening, această activitate trebuie făcută inclusiv la nivel de farmacii, unde se poate face o evaluare mult mai rapidă a stării de sănătate, din punct de vedere al bolii oncologice. Componenta de imunohistochimie este pusă la punct, însă accesul la aceste tehnici este limitat”.
#ÎmpreunăÎnvingemCancerul
Derulat de grupul de Oncologie din cadrul ARPIM, companiile membre ARPIM și revista Politici de Sănătate, proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”, lansat pe 11 martie 2021, are sprijinul experților în Oncologie și Hematologie (și arii conexe) din întreaga țară (reuniți în cadrul Expert Group) și își propune să ofere sprijin autorităților române pentru elaborarea Planului Național de Combatere a Cancerului, astfel încât toți pacienții să aibă acces rapid și egal la diagnostic, tratament și monitorizare de cea mai bună calitate. În cadrul poiectului se lansează Coaliția de luptă împotriva Cancerului, care are drept scop reunirea tuturor factorilor implicați în managementul și conștientizarea afecțiunilor oncologice – autorități, mediul academic, profesioniști, asociații de pacienți, reprezentanți mass-media.
Proiectul ”Împreună Învingem Cancerul” își propune să colecteze, să analizeze și să prioritizeze, într-o manieră comprehensivă, documentele strategice, dar și opiniile avizate ale profesioniștilor care lucrează în domeniul cancerului, reuniți în Grupul de Experți, să le valideze cu decidenții politici și tehnici, cu pacienții și cu ceilalți profesioniști implicați în furnizarea serviciilor pentru cancer și să le concretizeze într-un document sintetic de suport pentru realizarea Planului Național de Cancer. Colaborarea extinsă, transparentă și susținută este esențială pentru succesul acestui proiect.
Dr. Adrian Pană, expert proiect ”Împreună Învingem Cancerul”: ”Fundația (coloana vertebrală) a proiectului este constituită din cei 4 piloni esențiali ai Planului European de Combatere a Cancerului, și anume prevenția susținută a cancerului / îmbunătățirea detectării precoce a cancerului / asigurarea unor standarde înalte a îngrijirilor pentru cancer / îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu cancer, supraviețuitorii și aparținătorii acestora. Opiniile vor fi colectate în baza unei analize SWOT (probleme, atuuri, oportunități și amenințări) pentru fiecare domeniu orizontal (prevenție primară, screening și depistare precoce, diagnostic, tratament, monitorizare, servicii de suport și reinserție socială, îngrijiri paliative, traseul pacientului cu cancer) și transversal (guvernanță, organizare, finanțare, infrastructură, resurse umane, sistem informațional, coordonare îngrijiri, asigurare și controlul calității / standardizare serviciilor de sănătate pentru cancer, cercetare). Ulterior acestea vor fi prioritizate în funcție de relevanță, fezabilitate, impact în supraviețuire și calitatea vieții”.
SURSA
