25
None

Simpozionul „Diagnosticul și Tratamentul Amiloidozelor”

Societatea Română de Hematologie alături de Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au organizat pe 12 aprilie, la Suceava simpozionul „Diagnosticul și Tratamentul Amiloidozelor”, axat pe Amiloidoza Ereditară tip Transtiretină.


Amiloidoza Ereditară tip Transtiretină

Boală genetică rară, cu prevalență crescută în județul Suceava

Amiloidoza ereditară tip transtiretină (ATTR) este o boală sistemică determinată de depunerea de fibrile de amiloid formate din variante patologice ale transtiretinei (TTR).

În mod normal, transtiretina este o proteină serică cu rol de transportor pentru tiroxină și vitamina A, este sintetizată predominant în ficat și se găsește în ser sub formă de tetramer. În cazul mutației genei TTR, apare destabilizarea tetramerul, iar monomerii liberi suferă modificări conformaționale ce determină agregarea sub forma de fibrile de amiloid.

ATTR este cea mai frecventă formă de amiloidoză familială, cu o prevalență mondială estimată la 5000-10.000 de persoane. Există zone considerate endemice, din cauza numărului crescut de pacienți diagnosticați (Nordul Portugaliei151/100.000 de locuitori, Nordul Suediei104/100.000 de locuitori și Japonia0.99/1.000.000 de locuitori).

Prevalența ATTR în România este de 1.2/1.000.000 de locuitori si se observă o prevalență crescută în județul Suceava: 3/100.000 de locuitori.

Comparativ cu țările non-endemice din Europa, în România ATTR este aparent mai rară (mult subdiagnosticată). În Bulgaria, prevalența este de 5.68/1.000.0001 de locuitori, însă aceasta este în creștere continuă și importantă în ultimii ani, ca urmare a testării active a populației aflate la risc.

Au fost identificate peste 120 de mutații în gena TTR, însă cea mai frecventă mutație este Val30Met. În zonele endemice, mutația Val30Met este cea mai întâlnită, în schimb în zonele non-endemice, există o heterogenitate a mutațiilor TTR.

În România sunt diagnosticați 26 de pacienți cu ATTR. Dintre aceștia, 20 prezintă mutația Glu54Gln (77%), 3 au mutația Val30Met, 2 au mutația Glu89Lys, iar 1 pacient prezintă mutația Val122Ile. Este important de menționat că mutația Glu54Gln pare să fie întalnită numai la pacienții din România, aceasta fiind pentru prima dată descrisă în 2012 de către prof. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni, la al XIII-lea Simpozion Internațional de Amiloidoză (ISA).

Trebuie precizat că toți pacienții cu amiloidoză tip transtiretină cu mutația Glu54Gln au originea în județul Suceava, în zona Todirești.

Debutul bolii – semnele care indică prezența ATTR

Prof. dr. Daniel Coriu explică: „Boala debutează în jurul vârstei de 40 ani cu neuropatie senzitivo-motorie simetrică (amorțeli la nivelul extremităților), progresivă, la care se asociază unul sau mai multe dintre următoarele semne-cheie: istoric familial, disfuncție autonomă precoce (disfuncție erectilă, hipotensiune ortostatică, tulburare de tranzit intestinal – diaree, constipație, gastropareză), scădere ponderală neexplicată, afectare cardiacă (cardiomiopatie hipertrofică, aritmii, blocuri cardiace), sindrom de canal carpian bilateral (mai ales dacă este prezent și la alți membri din familie). Evoluția este de lungă durată, cu agravare progresivă, cu evoluția neuropatiei către imobilizare la pat, casexie și în final deces, după 10 ani de la debutul simptomelor.”

Diagnosticul ATTR – simtome specifice și investigațiile clinice necesare

Pentru stabilirea diagnosticului de ATTR, este necesară o anamneză minuțioasă, cu analiza atentă a antecedentelor familiale pentru patologie neurologică (parestezii, tulburare de mers, imobilizare la pat), moarte subită, afectare cardiacă și alcătuireă arborelui genealogic. Evaluarea antecedentelor personale poate să deceleze sindrom de canal

carpian, tulburări de tranzit intestinal investigat pentru diverse alte patologii sau cardiopatie. Simptomele de prezentare sunt în general paresteziile, tulburare de mers sau imobilizarea la pat, în functie de stadiul bolii, edeme gambiere, dispnee de efort, palpitații și sincope, amețeală la trecerea în ortostatism din cauza hipotensiunii ortostatice, tulburare de tranzit intestinal, tulburări micționale, disfuncție erectilă, uscăciunea ochilor/gurii (sindrom siccca).

Pe baza datelor clinice, se ridică suspiciunea de amiloidoză și se fac investigațiile conform protocolului de diagnostic: analize de sânge generale (probe renale, hepatice – transaminaze, bilirubina, GGT, fosfataza alcalină, albumina serică), electroforeza proteinelor serice, imunofixarea proteinelor serice, dozarea imunoglobulinelor și a lanțurilor ușoare libere(excluderea amiloidozei primare), evaluare neurologică (consult neurologic, Electromiografie), evaluare cardiologică (ECG, NT-proBNP, Troponina, Ecocardiografie, Scintigrafie cu 99m Tc, eventual RMN cardiac), consult oftalmologic (cu Test Schirmer), evaluarea hipotensiunii ortostatice, testarea sistemului nervos vegetativ (SudoScan).

„Esențiale pentru diagnosticul ATTR sunt secvențierea genei TTR (sau analiza PCR-RFLP pentru mutația Glu54Gln) și biopsia din grăsime abdominală/glanda salivară/mucoasa rectală pentru evidențierea depozitelor de amiloid (Roșu de Congo pozitiv, birefringent în lumina polarizată). De menționat că toate aceste investigații sunt disponibile în Institutul Clinic Fundeni din București, unde există o echipă de medici din specialitățile: hematologie, cardiologie, neurologie, nefrologie, gastroenterologie, hemopatologie, biologie moleculara, imunochimie dedicată acestei boli.”, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu.

Protocolul de investigații permite stabilirea diagnosticului de ATTR, varianta de mutație, organele afectate, gradul de afectare și inițierea tratamentului specific. După diagnosticul pacientului, este necesară informarea acestuia și a rudelor sale cu privire la modul de transmitere autozomal dominant, fenotipul mutației respective, precum și despre importanța diagnosticului și a tratamentului precoce. Rudele pacientului vor fi testate, dacă acestea doresc: în primul rând se testează frații, mai ales cei cu vârste apropiate cu pacientul, aceștia având riscul cel mai mare de a dezvolta boala dacă prezintă mutația ATTR.

 

Referințe:

1Schmidt HH, Waddington-Cruz M, Botteman MF, et al. Estimating the global prevalence of transthyretin familial amyloid polyneuropathy. Muscle and Nerve. 2018; 57:829-837.


Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha