Redactia Saptamana Medicala
- Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
- Campania Știi pe bune – cum tratezi corect durea în gât își propune să educe și să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferențierea între durerea în gât de cauză virală și cea bacteriană și reducerea consumului inutil de antibiotice.
București, 29 noiembrie 2024 - Diagnosticul diferențial între o durere în gât de natură virală și una bacteriană se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile în gât cauzate de virusuri sunt însoțite de simptome precum tuse, disconfort în gât și rinoree. În schimb, durerile în gât de natură bacteriană sunt adesea însoțite de greață, vărsături, dureri de stomac și lipsa tusei.
În plin sezon de viroze, campania Știi pe bune – cum tratezi corect durea în gât, derulată de Societatea Română de Rinologie, în contextul Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), își propune să educe și să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferențierea între durerea în gât de cauză virală și cea bacteriană și reducerea consumului inutil de antibiotice. Campania demontează și principalele mituri despre durerea în gât, mai ales în sezonul de răceli și gripe. Astfel, 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotice. Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
“Încurajăm pacienții să înceapă tratamentul simptomatic acasă, așa cum este indicat pe prospectul medicamentelor și să se prezinte la medic dacă simptomele se agravează. Este important ca pacienții să recunoască tipul de durere în gât și infecțiile de tract respirator și natura lor, înțelegînd foarte bine simptomele”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.
Bolile virale care provoacă dureri în gât includ:
- Răceală comună
- Gripa (gripa)
- Mono (mononucleoza)
- Pojar
- Varicelă
- Boala coronavirus 2019 (COVID-19)
- Crupul laringian - o boală comună a copilăriei, caracterizată printr-o tuse aspră, lătrătoare
Infecții bacteriene
- Multe infecții bacteriene pot provoca dureri în gât. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzează faringită streptococică.
Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) și publicat în Jurnalul Român de Rinologie în septembrie 2023, a dezvăluit amploarea abuzului de antibiotice în infecțiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă. Mulți români foloseau antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu aveau încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice. 52% considerau că antibioticele ucid virusurile; 47% că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; iar 48% credeau că antibioticele ameliorează durerea.
Din septembrie 2023 și până în prezent cadrul legislativ cu privire la prescrierea de antibiotice a fost schimbat, iar principalele provocări cu care se confruntă medicii sunt mai degrabă birocratice.
Despre Rezistența Antimicrobienă:
Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de moarte. Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani și implică anumite costuri ce depășesc 1 miliard USD. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari și doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră.
