
La copil și adolescent activitatea sportivă se desfășoară pe un organism în creștere și de aici derivă anumite particularități. Aparatul cardiovascular se adaptează la efort fizic intens și susținut prin modificări funcționale, electrice și chiar morfologice. În general, la copilul sănătos nu sunt probleme de adaptare la sportul competițional. Problema se pune în cazul copilului cu patologie cardiovasculară care va fi evaluat sub aspect funcțional luându-se în discuție 5 parametri: funcția ventriculară stângă și dreaptă, presiunea în artera pulmonară, dimensiunile aortei, prezența aritmiilor, saturația sângelui arterial în oxigen. Decizia practicării sporturilor de către copilul cu patologie cardiovasculară este un act de responsabilitate în care cardiologul are un rol major.

Ocazionat de recentele Campionate Mondiale de Fotbal 2026, în care fiecare băiețel care ne intra în cabinet se visa Cristiano Ronaldo, Messi sau Yamal, ne vom referi în cele ce urmează la aspectele esențiale ale cordului pediatric în relație cu activitatea sportivă.
Problema are trei aspecte:
1. cordul copilului sănătos și sportul recreațional;
2. cordul copilului fără patologie cardiovasculară și sportul competițional;
3. copilul cu patologie cardiovasculară și activitatea fizică/sportivă.
Cordul copilului sănătos și sportul recreațional
Activitățile care încurajează exercițiul aerobic sunt sănătoase pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu boli cardiace (în anumite limite). Actualmente obezitatea aproape epidemică în rândul copiilor și adolescenților are printre factorii favorizanți și reducerea nivelului activităților fizice cotidiene. Activitatea fizică face parte din arsenalul terapeutic al obezitații. Este bine cunoscut faptul că profilaxia obezității înseamnă și profilaxia bolilor cardiovasculare îndeosebi la adulți. Sportul incluzând sportul competițional este permis.
Cordul copilului fără patologie cardiovasculară și sportul competițional
În mod obișnuit o persoană neantrenată răspunde la efort prin tahicardie și creșterea tensiunii arteriale. Dacă efortul continuă și este intens, debitul cardiac nu mai poate crește suplimentar cu creșterea frecvenței cardiace, deoarece prin scurtarea diastolei în mod semnificativ, apare scăderea umplerii ventriculare.
În urma antrenamentelor regulate aparatul cardiovascular se adaptează. Modificările adaptative sunt bine cunoscute la adult și constau în:
- scăderea frecvenței cardiace bazale cu alungirea diastolei, ceea ce asigură o umplere ventriculară mai bună și creșterea debitului cardiac;
- tahicardie moderată la efort;
- dilatarea cavităților cardiace stângi și hipertrofia de pereți;
- reducerea rigidității vasculare.
Toate acestea conduc la îmbunătățirea funcției cardiace în condiții de efort.
Înaintea începerii antrenamentului pentru sportul competițional se recomandă evaluare.
Se efectuează o evaluare inițială, la un an și apoi tot la doi ani. Aceasta include istoricul personal și familial, examenul clinic amănunțit cu accent pe evaluarea cardiovasculară și efectuarea unei electrocardiograme (ECG).
În funcție de rezultatul evaluării inițiale se vor mai efectua, pentru precizare și alte investigații cum ar fi ecocardiografia, testul la efort, monitorizarea Holter ECG, monitorizarea Holter a tensiunii arteriale. Investigații imagistice avansate sunt necesare mai rar dar vor fi luate în considerare în cazuri speciale, când există suspiciuni de anomalii coronariene, cardiomiopatii, etc și aici ne referim la RMN cardiac și CT cardiac.
În ceea ce privește istoricul personal, se vor cerceta existența palpitațiilor, dispneei de efort, durerilor toracice la efort, sincopa la efort, precum și hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemii. Se va ține cont de utilizarea suplimentelor nutriționale în scopul creșterii masei musculare, a băuturilor energizante.
Examenul clinic va fi amănunțit, inclusiv în direcția identificării unor markeri genetici. Se va pune accent pe aparatul cardiovascular: auscultația cordului, măsurarea tensiunii arteriale la ambele membre superioare și membre inferioare, evaluarea pulsului.
Copilul cu patologie cardiovasculară și activitatea sportivă
Pentru stabilirea eligibilității la sport a copilului cu boală cardiovasculară se impune evaluarea clinică, ECG, testare la efort. Evaluarea maximală presupune și ecografie cardiacă la efort sau RMN cardiac.
Majoritatea studiilor în legătură cu problema abordată se referă la adultul sportiv, astfel încât pot fi utilizate pentru copilul de peste 16 ani. Cu toate acestea se pot extrapola (pot fi orientative) și la celelalte vârste pediatrice.
Patologia cardiovasculară a copilului este dominată copios de cardiopatiile congenitale. Sub aspect anatomic există o mare diversitate de cardiopatii congenitale, dar acestea se evaluează în primul rând sub aspect funcțional.
În funcție de valorile celor cinci parametri analizați se poate afirma că sportul de performanță este permis (P) sau contraindicat (CI).
Funcția ventriculară
- fără disfuncție: FE ≥55% - P
- disfuncție severă: FE<30% - CI
Hipertrofia pereților ventriculari:
- fără hipertrofie – P
- hipertrofie severă - CI
Supraîncărcare de volum:
- fără regurgitare valvulară sau shunt absent - P
- cu remodelare severă: regurgitare valvulară sau shunt sever, dilatare ventriculară, disfuncție sistolică – CI
Supraîncărcare de presiune:
- fără supraîncărcare – P
- supraîncărcare severă – CI
Presiunea în artera pulmonară: (HTP)
- fără -HTP-P
- cu HTP cu dilatare sau disfuncție de VD – CI
Aorta:
- fără dilatare – P
- dilatare care necesită corecție - CI
Aritmii:
- fără sau care nu se agravează la efort - P
- care se agravează la efort, fibrilație - CI
Saturație în oxigen:
- 96 – 100% - P
- <90% - CI
Valorile menționate la descrierea fiecărui parametru reprezintă valori extreme. Între ele există multiple „trepte” pe care le evaluează medicul cardiolog care permite sau contraindică sportul de performanță/competițional.
În ceea ce privește copilul hipertensiv, în primul rând, se va stabili un diagnostic corect, excluzându-se hipertensiunea “de halat” și hipertensiunile arteriale secundare. Dacă tensiunea arterială este controlată, copilul poate desfășura activități sportive. Se recomandă evitarea eforturilor fizice intense până la coborârea TA sub pragul pentru HTA grad II (tensiune moderat severă).
• Tensiune arterială sistolică (TA mare): 160 – 179 mm Hg
• Tensiune arterială diastolică (TA mică): 100 – 109 mm Hg


























