Redactia Saptamana Medicala
„Un număr mare de boli infecţioase pot fi prevenite prin bunele practici de igienă şi educaţie. Mâinile sunt una dintre cele mai importante cauze de contaminare încrucişată şi răspândire a infecţiei gripale. Din păcate, doar 53% dintre români se spală pe mâini după ce strănută sau tuşesc, fapt care favorizează contaminarea cu virusul gripal. Prin simplul gest de a ne spăla pe mâini la momentul potrivit, folosind produse antibacteriene, câştigăm lupta cu microbii. Spălatul mâinilor reprezintă prima linie de apărare a sănătăţii noastre”, a declarat Profesor Doctor Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Inovaţia pe care o aduce DETTOL No Touch pe piaţa din România o reprezintă dispenserul automat cu senzor pentru săpun lichid dezinfectant, primul sistem automat de spălare a mâinilor fără atingere.
Mai mult decât atât, săpunul lichid Dettol distruge 99,9% dintre bacterii printre care bacteriile gram pozitive şi gram negative cum ar fi tyhirae, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphilococcus aureus, asupra cărora săpunurile antibacteriene obişnuite nu au nicio acţiune.
Profesor Doctor Marin Burlea a adăugat: „Barometrul Igienei Dettol evidenţiază, încă o dată, importanţa comportamentului preventiv în ceea ce priveşte igiena corespunzatoare, alături de folosirea unor produse dezinfectante potrivite. Acestea reprezintă o metodă eficientă de a opri răspândirea microbilor şi de a proteja sănătatea familiei. Ne gândim în primul rând la familie, pentru că Sănătatea începe cu o igienă corectă, în familie! De la primele luni de viaţă ale unui copil, când protejarea de virusuri şi bacterii a bebeluşului este crucială si continuînd apoi cu practicarea unui comportament preventiv şi educarea în spiritul unei bune igiene.”
DESPRE BACTERII ŞI VIRUSURI
Un microorganism este un organism prea mic pentru a putea fi văzut cu ochiul liber — cu alte cuvinte, este "microscopic". Microorganismele cuprind bacterii, virusuri, fungi, paraziţi şi prioni, printre altele. Practic, microorganismele există peste tot - în sol, aer, apă, alimente, animale, plante, şi oameni, majoritatea fiind inofensive. De fapt, unele tipuri de microorganisme sunt folositoare.
Despre microbi. Atunci când un microorganism are potenţialul de a cauza îmbolnăviri precum toxiinfecţii alimentare, răceli sau greaţă şi diareea, acesta este deseori denumit "microb dăunător". Există trei tipuri principale de microbi dăunători care pot fi combătuţi prin igiena de bază şi practici de curăţare.
Aceşti microbi includ:
- Bacteriile
- Virusurile
- Fungii (mucegaiul şi ciupercile)
Deşi unele infecţii sunt uşor de controlat şi trec de la sine, altele pot fi mai grave şi pot genera îmbolnăviri severe. De aceea este important să vă faceţi un obicei din practicile sănătoase care pot ajuta la oprirea răspândirii microbilor.
Microbii se pot răspândi prin:
- Contact direct — prin contact fizic strâns cu o persoană infectată
- Contact indirect — prin atingerea unei suprafeţe care a fost contaminată cu microbi de la alimente crude sau de către o persoană bolnavă, apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor dumneavoastră
- Prin aer — prin inhalarea de microbi de la tusea sau strănutul altor persoane
- Consumul de alimente sau apă contaminate
- Unii microbi se răspândesc prin contactul cu animalele sau prin muşcături ori zgârieturi
Cum şi unde supravieţuiesc microbii. Microbii prosperă în condiţii de umiditate. În unele situaţii, microbii pot trăi pe suprafeţe ore întregi — şi chiar zile. Spre exemplu, agenţii patogeni ai gripei pot supravieţui pe suprafeţe până la 2 zile.
Un lucru important de notat este acela că deşi suprafeţele pot părea curate, acestea pot purta mulţi microbi dăunători. Trebuie să curăţaţi şi să dezinfectaţi suprafeţele pentru a reduce numărul microbilor de pe acestea.
Virusurile sunt microbi dificil de controlat. Virusurile sunt diferite de bacterii şi fungi. Acestea sunt extrem de mici — doar 1/100 din dimensiunea unei bacterii. Spre deosebire de bacterii şi fungii, care pot creşte singure, virusurile au nevoie de o gazdă pe care să o infecteze pentru a se reproduce. Acesta este procesul prin care virusurile produc boli.
În unele cazuri poate fi suficientă o singură particulă de virus pentru a vă îmbolnăvi. De aceea spălarea frecventă a mâinilor şi dezinfectarea suprafeţelor sunt măsuri importante pentru combaterea răspândirii bolilor — în special a celor cauzate de virusuri.
Sugestii de prevenire a infecţiilor
Spălatul pe mâini cu săpun şi apă este una dintre cele mai eficiente căi pentru oprirea răspândirii microbilor. Ori de câte ori atingeţi o suprafaţă contaminată, puteţi transfera microbi pe şi de pe mâini — dar spălatul adecvat şi temeinic pe mâini ajută la îndepărtarea microbilor de pe acestea. Când să ne spălăm:
- Înainte de a pune mâna pe alimente sau de a mânca
- Înainte de a prepara hrana bebeluşului sau înainte de a mânui echipamentul sterilizat
- Înainte de aplicarea lentilelor de contact
- Imediat după mânuirea alimentelor crude, precum carnea de pui
- După ce aţi fost la toaletă sau după schimbarea unui scutec
- După atingerea animalelor ori a jucăriilor sau echipamentelor lor
- După contactul cu sânge sau fluide corporale (precum vomă, secreţii nazale, salivă)
- După atingerea unei zone contaminate (de ex. lavete de curăţare, scurgeri, sol)
- Înainte şi după pansarea unei răni, administrarea de medicamente sau aplicarea unui dispozitiv medical (de ex. cateter)
- Mai des atunci când cineva din casa dumneavoastră este bolnav
- Ori de câte ori mâinile par murdare
Cum să ne spălăm:
- Udaţi-vă mâinile cu apă caldă şi aplicaţi o cantitate mică de săpun.
- Frecaţi palmele una de alta viguros (departe de apă) pentru a face spumă.
- Frecaţi fiecare parte a mâinilor dumneavoastră, inclusiv sub şi în jurul unghiilor.
- Continuaţi timp de 20 de secunde. Atât durează pentru ca săpunul şi acţiunea de frecare să desprindă şi să îndepărteze microbii. (Aveţi nevoie de un cronometru? Imaginaţi-vă cântând "La mulţi ani" în tot acest timp — de două ori.)
- Clătiţi bine mâinile sub jet de apă curată.
- Uscaţi temeinic mâinile utilizând un prosop curat uscat.
Puteţi să vă menţineţi mâinile curate chiar dacă nu aveţi la dispoziţie apă. Dezinfectantele pentru mâini sunt destinate distrugerii microbilor de pe mâinile care nu sunt vizibil murdare, fără a fi nevoie de apă sau prosoape.
STUDIU DETALIAT - Spălatul pe mâini - metoda preferată de către 76% dintre români pentru prevenirea infecţiilor
Pentru 76% dintre români, spălatul pe mâini reprezintă cea mai bună metodă de protecţie împotriva infecţiilor cu virusuri şi bacterii. Acest rezultat este evidenţiat de Barometrul Igienei, studiu realizat la nivel naţional de către Dettol, singura gamă de produse antibacteriene recomandată de Societatea Română de Pediatrie. Studiul a urmărit identificarea principalelor obiceiuri de igienă zilnică şi a metodelor de prevenţie a infectării cu diverse virusuri.
Românii înţeleg importanţa igienei personale, fiind conştienţi de riscuri şi de metodele de evitare a contaminării cu virusuri şi bacterii. 85% dintre respondenţi, în principal femei cu vârsta peste 25 de ani, identifică spontan o legătura între frecvenţa spălatului pe mâini şi prevenţia infecţiilor şi îmbolnăvirilor.
Spălatul pe mâini este urmat ca şi metodă de prevenţie împotriva infecţiilor de aerisirea încăperilor (67%). De asemenea, în cadrul familiilor cu copii, metodele eficiente de luptă împotriva îmbolnăvirii şi a răspândirii bacteriilor sunt schimbarea prosoapelor cât mai des (58%) şi consumul de fructe (57%).
La întrebarea “Care este motivul pentru care vă spălaţi pe mâini?”, 74% dintre români au afirmat că se spală pe mâini “pentru a evita îmbolnăvirile”, 26% fac acest lucru pentru a se simţi mai curaţi, iar 11% pentru a avea un aspect îngrijit al mâinilor.
În cazul unei epidemii de gripă, respondenţii consideră vaccinul antigripal şi purtarea unei măşti de protecţie drept principale metode de prevenţie (21%). Femeile mature şi mamele reprezintă grupul cel mai responsabil din punct de vedere al igienei personale şi căminului. Astfel, acestea se spală pe mâini după majoritatea acţiunilor pe care le întreprind:
- După folosirea toaletei publice – 98%
- Înainte de a mânca – 97%
- După folosirea toaletei personale – 96%
- După atingerea unui animal – 92%
- Când ajung acasă şi după ce folosesc un mijloc de transport în comun pentru a-şi proteja copiii de surse externe de contaminare cu bacterii – 89%
Doar 53% dintre români se spală pe mâini după ce strănută sau tuşesc, fapt care favorizează contaminarea cu virusul gripal. Gripa se transmite prin inhalarea picăturilor expectorate din tractul respirator al unei persoane infectate atunci când vorbeşte, tuşeşte sau strănută. De asemenea, se poate transmite prin atingerea suprafeţelor contaminate (o batistă folosită sau o clanţă de uşă) sau a mâinilor oamenilor, urmată de atingerea nasului sau ochilor. O persoană infectată cu virusul gripal poate infecta alţi oameni cu o zi înainte de apariţia simptomelor şi timp de până la cinci zile după apariţia acestora. Astfel, o persoană poate transmite boala chiar înainte de a-şi da seama că este infectată cu virusul gripal.
Potrivit respondenţilor, locurile care prezintă cel mai mare risc de contaminare cu germeni sunt: toaletele publice (93%), mijloacele de transport în comun (92%), baia personală (37%), clasele de şcoală (28%), locurile de joacă pentru copii (14%), biroul (14%) şi bucătăria (9%).
Mânerele de la uşă sunt considerate obiectele care “adună” şi “împrăştie” cele mai multe bacterii (15%), urmate de colacul de toaletă (12%), barele de susţinere din mijloacele de transport în comun (12%), banii (11%), telefonul (9%) şi tastatura computerului (9%).
64% dintre români folosesc internetul pentru a se informa despre metodele de prevenţie. Medicul de familie, sursa cu cel mai mare grad de încredere în rândul românilor (80%), a fost menţionat de 42% dintre respondenţi drept sursă de informare în ceea ce priveşte metodele de prevenţie împotriva infecţiilor cu virusuri şi bacterii. 42% dintre respondenţi apelează la prieteni şi familie pentru a afla mai multe despre metode de prevenţie şi riscuri de contaminare cu bacterii.
*Notă: Studiul a fost realizat de compania eResearch Corp, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1100 de respondenţi, femei şi bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani.
Tipurile de microbi asupra cărora Dettol No Touch are actiune bactericidă
DETTOL NO TOUCH este primul dispenser automat cu senzor pentru săpun lichid.
- Este primul sistem de spălare a mâinilor fără atingere - Fără atingere ↔ Fără Bacterii
- Este primul produs de pe piata cu senzor pentru maini
- Sapunul lichid distruge 99.9% dintre bacterii
- Este primul sistem automat de pe piata cu rezerve de sapun
- Sapunul lichid este imbogatit cu ingrediente hidratante
- Testele arată că săpunul lichid antibacterian Dettol distruge o gama largă de bacterii: Enterococcus Hirae, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus
Enterococii rezistenţi la glicopeptide (GRE). Enterococii sunt bacterii care trăiesc în mod normal în intestine fără a fi dăunătoare. Dacă aceste bacterii se răspândesc pe alte părţi ale corpului, precum tractul urinar, fluxul sangvin sau creier, acestea pot conduce la boli grave. Acestea provoacă în mod obişnuit infecţii ale rănilor, septicemie şi infecţii ale bazinului şi ale abdomenului.
Răspândiţi prin: Cel mai obişnuit, cadrele medicale ale căror mâini au fost contaminate din neatenţie cu fluidele corpului unei persoane infectate. Bacteriile pot trăi de asemenea pe instrumentele medicale şi pe suprafeţele din spitale, permiţând răspândirea bolii prin contact indirect.
Prevenire: Spălatul temeinic pe mâini şi dezinfectarea suprafeţelor şi a instrumentelor medicale în mediile de asistenţă medicală sunt critice pentru prevenirea răspândirii entrococilor şi a GRE.
Pseudomonas aeruginosa. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie găsită în mod obişnuit în apă şi sol. Aceasta poate provoca o gamă largă de infecţii şi reprezintă o cauză importantă a infecţiilor dobândite în spital şi a infecţiilor pulmonare cronice la persoane cu fibroză cistică, dar afectează rar persoanele sănătoase. Infecţiile cu pseudomonas aeruginosa la persoane altfel sănătoase sunt asociate de obicei cu contactul prelungit cu apa contaminată. Reprezintă o cauză majoră a „infecţiilor cunoscute în mod obişnuit drept „erupţia provocată de saună” (Pseudomonas dermatitis)şi „urechea înotătorului”” (oOtitis externa sau durere de urechi). Se găseşte în mod obişnuit în apă şi sol. Erupţia provocată de saună poate afecta persoane de toate vârstele; simptomele includ pete care produc mâncărime care devin o erupţie roşie, care este în general mai gravă în zonele care au fost acoperite de costumul de baie şi băşicuţe umplute cu puroi în jurul foliculilor firelor de păr. Erupţia apare de obicei în decurs de câteva zile după utilizarea unei saune întreţinute defectuos, dar infecţia poate rezulta de asemenea în urma înotului în apă contaminată. Erupţia provocată de saună trece de obicei singură. Otita externă este mai obişnuită la copii şi la adulţi tineri. Simptomele includ mâncărime şi inflamaţie în interiorul urechii, durere (în special la atingerea urechii) atunci când urechea este trasă şi puroi care curge din ureche.
Răspândiţi prin: Apa contaminată care vine în contact cu pielea timp îndelungat (erupţia provocată de saună) sau stă în contact cu urechea (otita externă) prin intermediul piscinelor, saunelor, fântânilor, parcurilor acvatice de distracţii şi al râurilor, lacurilor sau oceanului.
Prevenire: Erupţia provocată de saună — asiguraţi-vă că nivelurile de dezinfectant din saună (clor) sunt întreţinute în mod adecvat; scoateţi costumul de baie şi spălaţi-vă cu săpun după ce ieşiţi din apă; spălaţi-vă şi uscaţi-vă costumul de baie. Urechea înotătorului — ştergeţi-vă în urechi după ce aţi înotat. Evitaţi să înotaţi în apă poluată.
Staphylococcus aureus şi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA). Numeroase persoane poartă bacteria Staphylococcus aureus pe piele şi în nas fără a se îmbolnăvi. însă, dacă Staphylococcus aureus pătrunde în interiorul corpului (de ex.printr-o tăietură sau o zgârietură), acesta poate provoca infecţii cutanate, precum furunculi şi abcese (leziuni roşii, umflate şi pline de puroi), infectări ale rănilor şi infecţii ale tractului urinar, precum şi pneumonie şi septicemie. Acesta poate provoca de asemenea intoxicaţia alimentară. Infecţiile grave cu Staphylococcus aureus apar de obicei numai la pacienţi din spitale şi unităţi de asistenţă medicală (precum aziluri de bătrâni) care au sistemul imunitar slăbit.
Majoritatea infecţiilor stafilicocice pot fi tratate de obicei cu antibiotice precum meticilina. însă, există unele tulpini care sunt rezistente la meticilină. Acestea sunt cunoscute ca „Staphylococcus aureus rezistent la meticilină” sau MRSA. MRSA provoacă aceleaşi infecţii ca şi Staphylococcus aureus normal, dar acestea pot deveni mult mai grave deoarece este dificil de găsit un antibiotic pentru a le trata.
Persoanele sănătoase prezintă risc scăzut de infecţii MRSA.
Infecţiile MRSA care sunt dobândite de către persoane care nu au fost internate recent în spital sau care nu au fost supuse recent unei proceduri medicale sunt denumite dobândite în mod obişnuit (CA-MRSA).
Răspândiţi prin: Contact piele pe piele (în special atunci când pielea nu este intactă) sau prin atingerea unei suprafeţe sau a unui obiect personal care au fost contaminate de o persoană infectată. Transportat adesea pe mâinile lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale. Intoxicaţia alimentară se datorează de obicei consumului de alimente care au fost manevrate de către o persoană cu leziuni cutanate cu Staphylococcus aureus pe mâini.
Prevenire: Spălatul frecvent şi temeinic pe mâini este critic pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu Staphylococcus aureus, inclusiv MRSA. Acest lucru este deosebit de important în mediile de asistenţă medicală. Personalul de asistenţă medicală şi vizitatorii trebuie să se spele pe mâini cu apă şi săpun sau să utilizeze un dezinfectant pe bază de alcool pentru mâini înainte şi după fiecare contact cu pacienţii. Suprafeţele atinse de o persoană infectată trebuie curăţate şi dezinfectate frecvent. Menţineţi tăieturile şi zgârieturile curate şi acoperite. Persoanele care manevrează alimente trebuie să evite prepararea alimentelor sau să aibă deosebită grijă să-şi acopere leziunile cutanate cu un pansament impermeabil.
Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infecţii serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli trăiesc în mod obişnuit în tubul digestiv la oameni şi animale. Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infecţii ale tractului urinar sau alte infecţii.
Copiii sunt mai predispusi decât adulţii să facă infecţii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infecţie vor avea urmatoarele simptome:
- crampe severe la stomac şi abdomen sensibil
- diaree apoasă iniţial care poate deveni în evoluţie sanguinolentă
- greaţă şi vărsături
Unele persoane care au infecţie cu bacteria E. Coli pot sa nu aibă nici un simptom. Ei pot răspândi infecţia fără sa fie conştienţi de acest lucru.
Răspândiţi prin: Contaminarea alimentelor cu E. Coli. Mâncarea poate fi contaminată cu E. coli în timpul preparării şi poate determina infecţii grave la om daca produsele respective nu sunt preparate termic în mod corespunzător. De exemplu, daca nu gătim carnea la cel puţin 70 de grade, bacteria nu va fi distrusă şi riscăm toxiinfecţii. Una din cele mai frecvente forme de infectare este consumul cărnii insuficient preparată termic. În plus, orice alt aliment care vine în contact cu această carne se va contamina, la rândul său.
Contaminarea apei cu E. Coli. Uneori, în condiţii de nerespectare a normelor igienice sau când este vorba de animale, fecalele pot ajunge în contact cu apele naturale: lacuri, râuri, rezervoare de apă. Uneori chiar şi apa piscinelor poate fi infectată, iar prin ingestia sau aspirarea acesteia organismul vine in contact cu tulpini cu potential patogen. Pot sa apara chiar epidemii daca E. coliajunge sa contamineze apa din rezerva de apa a unor asezari mai mari, in absenta unor sisteme eficiente de clorinare si dezinfectare a acesteia.
Transmiterea directa, de l om la om, a E. Coli. E. coli se poate transmite si de la o persoana la alta, mai ales cand nu sunt respectate normele elementare de igiena, cand mainile nu sunt spalate dupa toaleta. E.coli poate contamina si obiectele persoanelor care nu sunt atente si nu se spala pe maini si astfel pot ajunge in contact cu tegumentul altei gazde, transmitandu-se astfel indirect infectia.
Prevenire: Alimentele si apa care pot fi sursa infectiei cu E. coli au un gust si aspect neschimbat. Nu pot fi deosebite cu ochiul liber, insa specialistii ne fac cateva recomandari cu rol preventiv:
- Sa ne spalam cat mai des pe maini cu apa si sapun, obligatoriu dupa ce folosim toaleta sau dupa ce schimbam scutecele celor mici;
- Sa gatim corespunzator toate tipurile de carne, la o temperatura de cel putin 70 de grade;
- Sa ne spalam intotdeauna mainile cu apa si sapun inainte sa ne apucam sa gatim, sau sa pregatim masa, si sa ne splam si dupa ce manipulam carne cruda;
- Sa curatam bine instrumentele care au intrat in contact cu carnea cruda (cutite, furculite, farfurii);
- Sa consumam doar lapte si sucuri pasteurizate;
- Sa bem doar apa potabila, tratata si clorinata;
- Sa nu bem apa din rauri (oricat de curate ar parea), sau de la robinete care nu furnizeaza o apa sigura. Daca alegem sa calatorim in tari exotice dar slab dezvoltate, unde apa potabila nu exista sau este foarte rara, nu suntem sfatuiti sa consumam decat apa imbuteliata.
