Aversiunea la lumină, sau fotofobia din gr. „phōs“ (lumină) și „phóbos“ (frică), este un simptom care însoțește multe situații în patologia oftalmologică și neurologică. Aceasta poate avea mai multe grade de intensitate, de la disconfort vizual până la senzație dureroasă odată cu expunerea la lumină ambientală. La copilul mic și sugar, fotofobia intensă este un simptom de alarmă care necesită evaluare promptă de către un medic oftalmolog pediatru.
Care sunt cauzele fotofobiei?
Fotofobia poate apărea de novo în inflamațiile oculare (conjunctivite/keratite/uveite/nevrite) sau prin înclavarea unui corp străin subpalpebral sau cornean. Odată cu tratarea cauzei inflamației, aceasta se va remite.
Atunci când aversiunea la lumină este prezentă din primele luni de viață, ea poate fi un semn al unei malformații oculare, a glaucomului congenital sau a unei afecțiuni retiniene ereditare. Alături de nictalopie, care reprezintă vederea slabă în lumină semi-obscură, fotofobia este un simptom tipic pentru afecțiuni retiniene ereditare.
Există și cauze neurologice ale fotofobiei dintre care enumerăm: migrena, epilepsia, inflamațiile cerebrale (meningita/encefalita) sau hemoragia subarahnoidiană. De asemenea, unele medicamente sedative pot crește sensibilitatea la lumină.
La ce ne ajută electroretinograma?
Atunci când suspectăm o fotofobie de cauză retiniană la copilul mic sau la adultul cu acuitate vizuală slabă, electroretinograma (ERG) ne susține demersul diagnostic. În această examinare există mai multe etape care studiază individual funcția celulelor retiniene cu conuri și cu bastonașe - cele responsabile de vederea diurnă și nocturnă. Retina este stimulată prin flash-uri luminoase de intensități crescătoare, iar răspunsul electric declanșat de celulele retiniene este înregistrat cu ajutorul unor electrozi. ERG-ul se poate realiza la copilul mic folosind instrumente portabile cu electrozi cutanați plasați în regiunea perioculară.
Cum se tratează fotofobia de cauză retiniană?
Pentru multe dintre afecțiunile retiniene care se însoțesc de fotofobie, acesta este un simptom care urmărește pacienții a la long. Tratamentul este deci simptomatic, prin limitarea expunerii la lumină și folosirea unor ochelari cu filtre medicale cromatice care scad intensitatea luminoasă fără a diminua semnificativ contrastul. Pe lângă ameliorarea simptomelor, aceste filtre protejează retina de radiația luminoasă nocivă cu energie mare (în spectru albastru), pentru a preveni agravarea bolii și implicit a fotoaversiunii. Pigmenții carotenoizi par a avea un rol protector împotriva fotofobiei, iar în anumite situații pot fi de folos suplimentele cu luteină și zeaxantină. În natură, aceste substanțe se găsesc în cantități mari în legumele verzi (spanac, broccoli, mazăre, pătrunjel).