Conf. Dr. Angela Butnariu
Drogurile afectează sănătatea tinerilor sub multiple aspecte. Efectele cardiovasculare rezultate prin dereglări ale sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic sunt semnificative. Se pot instala aritmii diverse, dereglări ale tensiunii arteriale, ischemie miocardică și infarct, edem pulmonar noncardiogenic, hipertensiune pulmonară și altele. Se discută despre relația dintre consumul de droguri și instalarea prematură sub vârsta de 30 de ani, a bolii aterosclerotice cardiovasculare. Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire.
În țara noastră în perioada 1998-1999, au consumat droguri ocazional, un procent de 0,25% până la 4% și de mai multe ori (3-100 ori) 1,09 până la 1,52% dintre elevi.
Fenomenul a luat amploare și altfel stau lucrurile după 25 de ani.
Heroina și alte opioide sunt la originea a aproape 24% dintre solicitările de asistență medicală în Uniunea Europeană și sunt implicate în 74% dintre cazurile de supradoze letale.
Sunt cunoscute efectele multiple ale drogurilor asupra sănătății (psihice, neurologice etc.). Efectele cardiovasculare ale diverselor droguri la vârsta de adolescent și tânăr sunt o problemă provocatoare pentru medicul cardiolog și intensivist.
Se discută despre relația dintre utilizarea drogurilor și instalarea prematură, sub vârsta de 30 de ani, a bolii aterosclerotice cardiovasculare. Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire. Utilizarea cocainei și a metamfetaminei au fost asociate cu accelerarea îmbătrânirii celulare și declinul neurocognitiv cu pierderea accelerată a materiei cenușii corticale. În paralel contribuie la debutul precoce al bolii cardiovasculare aterosclerotice.
Cocaina, amfetamina și ecstasy au efecte adverse similare pe sistemul cardiovascular corelate predominant cu activarea sistemului nervos simpatic. În doze mari cocaina poate afecta conducerea electrică și contractilitatea miocitelor. Activarea simpatică poate conduce la variate grade de tahicardie, vasoconstricție, efecte impredictibile asupra tensiunii arteriale și aritmii, depinzând de doză și de prezența sau absența unor boli cardiovasculare preexistente.
Efectele asupra tensiunii arteriale
Nivelul crescut al catecolaminelor circulante și activarea simpatică cauzează hipertensiune, dar este posibilă și hipotensiunea arterială.
Ischemia miocardică și infarctul sunt posibile la pacienții de orice vârstă, indiferent de asocierea sau nu a unei boli cardiace preexistente. Mecanismul poate fi legat de creșterea nivelului catecolaminelor cu sporirea consumului de oxigen miocardic, spasm coronarian, agregare plachetară și tromboze coronariene
Utilizarea pe termen lung a cocainei și amfetaminei, pot produce crize repetitive de spasme coronariene și paroxisme hipertensive cu lezarea endoteliului, disecție de coronare și accelerarea aterosclerozei.
Disecția aortică, leziuni valvulare și endocardita sunt cauzate de paroxismele de hipertensiune arterială. Leziunile valvulare favorizează grefarea infecției endocardice, îndeosebi cu Candida, Pseudomonas, Klebsiella.
Cardiomiopatia dilatativă apare în cazul administrării prelungite a cocainei și amfetaminei, fiind corelată cu ischemia subendocardică, fibroza, necroza miocitelor, secundar expunerii la niveluri mari de catecolamine, la agenți infecțioși și la metale grele (conținute în unele preparate de cocaină.
Edemul pulmonar noncardiogenic și hipertensiunea pulmonară care pot apărea la utilizatorii de cocaină și amfetamine.
Aritmiile cardiace au expresie electrocardiografică foarte diversă: variate tahiaritmii supraventriculare și ventriculare secundare ischemiei miocardice, cicatricilor fibroase și hipertrofiei ventriculare stângi.
Pneumotoracele și pneumopericardul
Cocaina inhalată în asociere cu o manevră Valsalva forțată poate genera pătrunderea aerului în cavitatea pleurală sau pericardică.
LSD acționează ca droguri halucinogene prin mecanism agonist sau antagonist față de receptori serotoninergici, dopaminergici și adrenergici. Se manifestă clinic în general blând cu pupile midriatice, tahicardie, hipertensiune, hiperreflexie.
Efectele cardiovasculare sunt tahicardiile supraventriculare și infarctul miocardic.
Narcoticele analgezice – morfina și analogul semisintetic heroina, acționează pe centrul vasomotor crescând activitatea parasimpatică și reducând-o pe cea simpatică. Induc bradicardie, hipotensiune arterială, aritmii cardiace incluzând extrasistole atriale și ventriculare, fibrilația atrială, ritm idioventricular, tahiaritmii ventriculare. În plus pot apărea endocarditele bacteriene, îndeosebi pe cordul drept, uneori abcese pulmonare. Supradoza de heroină poate produce edem pulmonar noncardiogenic.
Abuzul de substanțe volatile se întâlnește îndeosebi la adolescenții de sex masculin. Aritmiile cardiace care se instalează pot conduce la deces: tahiaritmii, bradicardii severe, etc., în funcție de tipul de substanță inhalată.
Cannabis-ul are efecte bifazice asupra sistemului nervos autonom. Dozele mici stimulează simpaticul și reduc activitatea parasimpatică cu tahicardie și creșterea debitului cardiac. Dozele mari acționează invers pe sistemul nervos vegetativ cu bradicardie, hipotensiune și modificări ECG.
Abuzul de droguri ilegale este endemic în societate și reprezintă potențial cauza majoră de disfuncții cardiovasculare acute în rândul tinerilor. Pe termen lung favorizează procesul aterosclerotic accelerând îmbătrânirea.
