Redactia Saptamana Medicala
- Care este parcursul actual al unei paciente cu cancer de sân în sistemul de îngrijiri medicale din România?
- Cum arată timpii de acces la tratament pentru pacientele cu cancer de sân, de la primele suspiciuni până la începerea tratamentului?
- În ce măsură factorii interesați cunosc problemele sistemice cu care se confruntă pacientele cu cancer de sân?
Cum putem schimba paradigma?
Începând cu anul 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, Conform Organizației Mondiale a Sănătății[1]. În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer[2].
Pornind de la această realitate, miercuri, 2 noiembrie, a avut loc la Palatul Parlamentului dezbaterea “Sfârșitul nu-i aici / un demers colaborativ de optimizare a parcursului pacientelor cu cancer de sân”, inițiat de Novartis, cu sprijinul Point PA&PR. În contextul promulgării de către Președintele Iohannis a legii prin care este aprobat Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, dezbaterea marchează debutul unui proiect care iși propune explorarea unor măsuri concrete de politică publică pentru îmbunătățirea parcursului pacientelor cu cancer de sân în interiorul sistemului de îngrijiri medicale din România.
”Obiectivul Planului Național de Cancer este acela de a realiza traseul standardizat al pacientei între diverse paliere de îngrijiri. Acesta trebuie să fie un parcurs al speranței că lupta cu boala poate fi câștigată”, a afirmat Conf. Univ. Dr. Diana Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate.
”Planul Național de Cancer, conceput de profesioniști, își propune să ofere pacienților români standarde de îngrijiri apropriate de cele din tările dezvoltate. L-am gândit ca pe un plan flexibil, perfectibil, capabil să incorporeze, în timp, toate descoperirile din domeniu”, a completat dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate în premieră rezultatele a două cercetări, cu scopul de a dezbate și agrea posibile soluții de îmbunătățire a accesului la îngrijiri medicale pentru pacientele cu cancer de sân.
Prima cercetare reprezintă un studiu de percepție realizat în rândul autorităților și comunității medicale privind obstacolele cu care se confruntă pacientele cu cancer de sân și potențiale soluții de politică publică pentru îmbunătățirea parcursului pacientelor în sistemul medical din România.
Cele mai importante rezultate ale sale arată că principalele bariere de care se lovesc pacientele sunt determinate în principal de:
- Lipsa de informare și educare în privința bolii în rândul pacientelor
- Inexistența unei proceduri unitare privind parcursul pacientelor cu cancer de sân în interiorul sistemului medical
- Infrastructură medicală inegal dezvoltată, ceea ce oferă un acces limitat la investigații și tratament, uneori cu timpi mari de așteptare
- Sincope în decontarea unui pachet complet de analize și servicii de imagistică medicală
Studiul a indicat și posibile soluții la problemele identificate, care au șanse de implementare odată cu operaționalizarea Planului Național de Prevenire si Combatere a Cancerului. Soluțiile menționate de respondenții la studiu sunt grupate pe 2 mari teme: prevenție prin informare și programe extinse de screening la nivel național, respectiv management standardizat, care implică, printre altele, un traseu clinic standardizat, decontarea unui pachet de analize și investigații comprehensiv, tratament complet prin alocări bugetare și dezvoltarea de centre oncologice cu servicii integrate și multidisciplinare.
Cea de-a doua cercetare se referă la ce se întâmplă în România, comparativ cu alte state, în ceea ce privește intervalele de timp în care pacientele cu cancer mamar accesează servicii medicale specifice. Rezultatele preliminare arată că o pacientă cu cancer de sân din România pierde în medie 276 de zile de la momentul primelor semne ale bolii până la începutul tratamentului. Astfel, de la primele semne ale bolii până la efectuarea biopsiei trec în medie 150 de zile, până la stabilirea diagnosticului trec încă 69 de zile și încă 68 de zile până la începerea tratamentului. În Spania, spre exemplu, o pacientă cu cancer la sân are nevoie de 178 de zile de la primele semne de boală până la inițierea tratamentului chirurgical.
”În cancer, timpul contează”, a afirmat Profesor Univ. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu. ”Contează să facem educație pentru sănătate, programe de screening, contează să avem un diagnostic anatomo-patologic corect. Contează să avem o comisie multidisciplinară, contează și chirurgia, contează și tratamentul sistemic și accesul la radioterapie. Contează și timpul de acces la paleație. Toate aceste lucruri pentru care timpul contează se găsesc în acest plan național comprehensiv de control și combatere a cancerului. De acum contează ce vom face noi: să facem norme și să îl implementăm, pentru că altfel va rămane o speranță deșartă. De acum fiecare secundă contează”.
“În ultimii ani au fost realizate progrese importante în domeniul cancerului de sân prin eforturile conjugate ale autorităților, pacienților, societății civile, comunității medicale și companiilor. Dar există încă puncte nevralgice care trebuie și pot fi ameliorate. Ne concentrăm astăzi pe unul dintre acestea, și anume parcursul pacientelor cu cancer de sân în cadrul sistemului de sănătate. Sunt multe de făcut pentru a optimiza și reproiecta parcursul pacientelor astfel încât să-l transformăm dintr-un labirint confuz într-un drum clar. În acest proiect – și nu numai – Novartis intenționează să fie un facilitator incluziv al dialogului public, astfel încât să reușim împreună să facem diferența pentru pacienți”, a declarat Marcelo Rainer, Novartis România.
Alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, organizații de pacienți, comunitate medicală, la eveniment au fost prezente și dna. Nicoleta Pauliuc, Președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, alături de dna. Anca Dragu, Președinta Comisiei pentru Drepturilor Omului din Senat, ambele alăturându-se eforturilor colective de susținere a cauzei pacientelor cu cancer de sân.
