Săptămâna Europeană a Biotehnologiei (25 septembrie- 1 octombrie) marchează anual progresul științific în domeniul biotehnologiei. Prima Săptămână Europeană a Biotehnologiei a avut loc în 2013 și a celebrat cea de-a 60-a aniversare a descoperirii moleculei de ADN (în 1953). Conform definiției Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)[1], “biotehnologia reprezintă aplicarea științei și tehnologiei la organismele vii, precum și la părți, produse și modele ale acestora, pentru a modifica materiale vii sau nevii pentru producție de cunoștințe, bunuri și servicii.”
Aplicarea biotehnologiei în medicină determină dezvoltarea medicamentelor biologice și biosimilare, cu beneficii deosebite pentru pacienți. Produsele biologice inovative sunt medicamente obținute din organisme vii, prin procese de fabricație extrem de complexe. Medicamentele biologice inovative includ o mare varietate de produse, cum ar fi terapii celulare și genice, anticorpi monoclonali și vaccinuri. Ca urmare a progresului medical, multe dintre boli pot fi prevenite, iar numeroase decese pot fi evitate prin diagnosticarea și tratarea la timp.
"Biotehnologia este una dintre cele mai bine plasate industrii pentru a răspunde unora dintre cele mai presante provocări ale prezentului și ale viitorului, cum ar fi îmbunătățirea calității vieții, tratarea bolilor dificile, accesibilitatea și sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, pentru ca această promisiune să devină realitate, sectorul biotehnologiei necesită politici de reglementare solide care să susțină inovația pe termen lung”, menționează Frank Loeffler, Președinte LAWG.
Asociația Local American Working Group (LAWG) celebrează anual Săptămâna Europeană
a Biotehnologiei printr-o serie de activități dedicate. Astfel, România se
alătură altor state europene care marchează această săptămână a inovației și
biotehnologiei.
„Faptul că România celebrează Săptămâna Europeană a Biotehnologiei 2023 dovedește încă o dată importanța pe care o acordăm sectorului sănătății și utilizării biotehnologiei în tratamentul pacienților. Astfel, România se alătură țărilor europene care realizează acțiuni de informare și conștientizare în această săptămână, alături de EuropaBio, în contextul în care aproximativ 40% dintre medicamentele comercializate la nivel mondial sunt obținute prin biotehnologie[2]. Noile descoperiri terapeutice ale companiilor de cercetare biofarmaceutice contribuie pozitiv în fiecare zi la creșterea speranței de viață și calității vieții pacienților”, adaugă Adriana Stara, Secretar General în Consiliul Director LAWG.
Europa are instituții de cercetare de talie mondială, centre medicale și spitale care oferă o puternică bază pentru dezvoltarea biotehnologiei. De asemenea, UE găzduiește 16 dintre primele 50 de universități de medicină din lume[3].
„Industria farmaceutică inovativă are în derulare la nivel mondial
numeroase parteneriate în domeniul biotehnologiei cu universități de renume
pentru a crea cele mai bune premise de cercetare. În România, prin Hubul de
Inovație în Sănătate demarat anul acesta, industria inovatoare împreună cu cele
mai importante șase Universități de Medicină și Farmacie din țară, alături de
Ministerul Sănătății, lucrează pentru dezvoltarea capacității de cercetare și
inovare pentru întreg sectorul de sănătate, cu rezultate concrete ce pot fi
integrate în furnizarea serviciilor medicale, în beneficiul pacienților români”
menționează Radu Rășinar, Vice-președinte LAWG.
Biotehnologia și accesul
la medicamente biologice inovatoare
Cu toate că am putea fi tentați să credem că este un lucru nou în viața
noastră, utilizarea materiilor biologice în medicină are o istorie îndelungată.
Odată cu apariția ingineriei genetice în anii '70, aplicațiile biotehnologiei
în medicină au crescut exponențial. Începutul anilor '80 a reprezentat
pionieratul în industria biotehnologiei[4]. Astăzi, la nivel
mondial, viețile a peste 350[5] de milioane de pacienți
cu infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer, scleroză multiplă,
diabet, astm bronșic sever sau boli autoimune au fost salvate sau îmbunătățite
datorită medicamentelor biologice. De asemenea, biotehnologia a revoluționat și
diagnosticarea bolilor cu predispoziție genetică, un pas deosebit de
important în medicina modernă.
Agenția Europeană a Medicamentului definește medicamentul biologic drept un produs a cărui substanță activă este obținută dintr-un organism viu[6]. Substanțele active din medicamentele biologice sunt mai mari și mai complexe decât cele din medicamentele non-biologice, iar organismele vii sunt singurele care pot reproduce această complexitate. Unele medicamente biologice sunt reproduceri ale unor substanțe deja prezente în corpul uman, precum proteinele, insulina, hormonul de creștere și eritropoietinele. Alte medicamente biologice, precum vaccinurile și medicamentele bazate pe acidul dezoxiribonucleic (ADN) recombinat sunt obținute prin procesare din sânge uman, organe și țesuturi de animale.
Medicamentele biologice sunt dezvoltate din celule sau organisme vii, prin bioinginerie
medicală, spre deosebire de medicamentele tradiționale, obținute prin sinteză
chimică. Există o serie de motive pentru care producerea acestora este mai
complexă, precum materia primă utilizată, structura heterogenă, dimensiunea și
variabilitatea, procesul de fabricație mai costisitor și mai îndelungat,
sensibilitatea la depozitare și manevrare.
De asemenea, în practica medicală curentă sunt identificate unele
particularități precum potențialul de a provoca reacții imune la interacțiunea
cu organismul (imunogenicitatea), modul de administrare (doar prin injecții și
perfuzii, datorită naturii lor proteice).
În
România, gradul de utilizare a medicamentelor biologice este în creștere, iar
nevoile variate de tratament ale pacienților au demonstrat necesitatea de a
crește disponibilitatea și varietatea produselor biologice.
Referințe:
[1] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Biotechnology
https://www.oecd.org/science/
[2]
Medical biotechnology - Statistics & Facts 2023
https://www.statista.com/topics/1634/biotechnology-industry/#topicOverview
[3]
Raportul McKinsey & Company, Biotech in Europe: A strong foundation
for growth and innovation- https://www.mckinsey.com/~/media/McKinsey/Industries/Pharmaceuticals%20and%20Medical%20Products/Our%20Insights/Biotech%20in%20Europe%20A%20strong%20foundation%20for%20growth%20and%20innovation/Biotech-in-Europe-A-strong-foundation-for-growth-and-innovation.pdf
[4]
The Royal Society Publishing, Standardization of biological medicines: the
first hundred years: https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rsnr.2006.0153
[5]
EuropaBio: https://biotechweek.org/biotech-in-your-life/
[6]
https://www.ema.europa.eu/en/about-us/about-website/glossary/name_az/B
[7]
Pharmacy Practice News, Understanding the Difference between Biosimilar and
Small Molecules Generics