• 21,1% dintre români au/au avut cel puţin un membru din familia restrânsă (soţul/soţia, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer
• numai 1% dintre români consideră că autorităţile reprezintă principalul sprijin în cazul ar fi diagnosticaţi cu cancer
• 75% dintre români consideră că durează prea mult până un medicament nou descoperit să ajungă la pacienţii cu cancer din România
Bucureşti, 30 mai 2016- Centrul pentru Inovaţie în Medicină(InoMed) şi compania specializatăîn studii de piaţăIMAS au realizat prima cercetare sociologicăreprezentativăla nivel naţional care şi-a propus săevalueze relaţia dintre români şi cancer. Datele au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.
“Centrul pentru Inovaţie în Medicină, prin rezultatele prezentului studiu, a demonstrat căresursele Societăţii Civile în materie de servicii medicale sunt foarte mari şi, cu siguranţă, ar trebui folosite şi de către Autorităţi. Domnul dr. Marius Geantă, cel care a venit cu iniţiativa studiului, este de altfel unul dintre puţinii medici din România cu responsabilitate medicală, socialăşi umană”, a declarat domnul Alin Teodorescu, preşedintele IMAS.
Teamă crescută faţă de cancer
Rezultatele studiului indicăfaptul căun român din 4 are o experienţăcu cancerul:
• 5,2% afirmăcăau fost diagnosticaţi cu o formăde cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane.
• 21,1% au/au avut un membru al familiei (soţul/soţia, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, ceea ce corespunde unui număr total de 3,34 milioane de români
În ceea ce priveşte percepţia asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns considerăcădiagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.
Principala temere legatăde cancer este cănu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugălipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8), plus teama de boala în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%).
“Dacă, în urmăcu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârşitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esenţial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienţi cu cancer diagnosticaţi în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supravieţuiri de lungădurată, de peste 10 ani, la pacienţi care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut şansa de a fi trataţi cu terapii personalizate şi cu imunoterapii”, spune dr. Marius Geantă, preşedinte al Centrului pentru Inovaţie în Medicină(InoMed).
“În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere ştiinţific, românii încăasociazăîntr-o proporţie considerabilădiagnosticul de cancer cu iminenţa decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenţie, screening, diagnostic şi tratament, dar şi pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluţiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade”.
Statul: cote reduse de încredere şi asteptări limitate
65% dintre români, indiferent dacăau fost sau nu diagnosticaţi cu cancer, considerăcăstatul român nu asigurăun tratament corespunzător pentru pacienţii cu cancer. În acelaşi timp, 75% dintre români considerăcădureazăprea mult ca un medicament nou descoperit săajungăla pacienţii din România.
“În acest moment, pacienţii români cu cancer au acces gratuit la mai puţin de 15% dintre medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenţia Europeanăa Medicamentului”, declarădr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină(InoMed).
Românii considerăcăprincipalul sprijin în lupta cu cancerul este familia (46,3%), urmatăde noile tehnologii (inclusiv medicamentele şi echipamentele medicale de ultimăgeneraţie, 30,1%) şi de medici (16,5%), în timp ce numai 1% considerăcăautorităţile reprezintăprincipalul sprijin în cazul unui diagnostic de cancer.
“Ministerul Sănătăţii are o cotăde încredere de numai 39% şi doar spitalele publice se aflămai jos în acest clasament (35%), cu menţiunea cădatele au fost colectate înainte de criza dezinfectanţilor. La polul opus, se aflăîncrederea în medici, 66% dintre români afirmând căau încredere mare şi foarte mare în doctori. Un alt aspect important relevat de studiu este că9 din 10 pacienţi cu cancer se declarămulţumiţi de medicul oncolog curant”, afirmădr. Marius Geantă.
Rată redusă de penetrare a informaţiei despre inovaţia în oncologie
În Uniunea Europeană, anul trecut, au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an, din istoria Agenţiei Europene a Medicamentului.
“Cu toate acestea, doar 1,6% dintre cei care au răspuns au indicat intervalul corect, aspect care aratăun nivel redus al penetrării informaţiei despre inovaţia în oncologie, la nivelul populaţiei României, dar şi un orizont de aşteptare limitat în privinţa terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulţi români pur şi simplu nu ştiu şi nu cred cădinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensăşi în fiecare an se aprobămedicamente personalizate sau imunoterapii care au potenţialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer”, explicădr. Marius Geantă.
“Deşi 84,8% sunt de acord căacelaşi tratament împotriva cancerului poate avea rezultate foarte diferite la pacienţi cu diagnostic similar, doar puţin peste jumătate intre români afirmăcăşi-ar dori un tratament personalizat, aspect relevant pentru nevoia de a implementa programe de informare şi educare menite săcreascănivelul de înţelegere asupra bolii şi a tratamentelor moderne, precum medicina personalizatăsau imuno-oncologia. Cu cât un pacient sau un cetăţean este mai informat asupra inovaţiei în oncologie, cu atât este mai în măsurăsă-şi cearădrepturile şi săimpulsioneze autorităţile pentru a asigura un acces continuu, extins şi cost-eficient la inovaţia în oncologie”, afirmădr. Marius Geantă.
Inovaţia pe care românii nu şi-o pot permite
Mai mult de o treime dintre români au auzit de concepte ştiinţifice revoluţionare, dar care sunt deja parte din realitatea terapeuticăactualădin oncologie, precum medicina personalizatăşi imuno-oncologia.Aceste terapii sunt asociate, de către respondenţi, cu costuri crescute, aşa încât doar 16% afirmăcăşi-ar putea permite cu uşurinţăsăacopere costurile tratamentelor moderne pentru cancer, în timp de 44% nu văd posibilitatea efectuării plăţilor necesare pentru un tratament inovativ.
“Datele confirmăîncăodatărolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistenţămedicală. În afarăde compensarea medicamentelor noi, o altăposibilitate de a asigura un acces rapid la inovaţie, fărăcosturi din partea statului, este stimularea participării în studii clinice”, explicădr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină(InoMed).
Numai cădoar 6% dintre pacienţii cu cancer din România declarăcăau luat parte la studii clinice cu medicamentele oncologice, pe fondul unui procent de 53% din populaţie care considerăcăintrarea într-un studiu clinic oferăacces la tratamente de ultimăoră, mai bune decât cele existente.
————————————————————————————————————————
Studiul InoMed - IMAS este parte a programului Oncology Innovation Agenda, derulat de Centrul pentru Inovaţie în Medicinăîn anul 2016.
Partenerii programului Oncology Innovation Agenda sunt companiile BMS, MSD şi Roche.
Centrul pentru Inovaţie în Medicinăeste o asociaţie non-guvernamentală, înfiinţatăîn anul 2014, cu scopul de a aduce inovaţia în medicinăpe agenda publicădin România, în beneficiul oamenilor.
