Pe 24 martie este marcată în întreaga lume Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TBC), prilej de a aduce în atenție una dintre bolile infecțioase cu cel mai trist bilanțde decese la nivel global și care cunoaște în România o tristă recrudescență după 1989. Costurile umane, medicale, sociale și economice ale acestei boli sunt multe prea ridicate pentru a nu o trata cu toată responsabilitatea.
La nivel mondial, tuberculoza (TBC) constituie a doua cauză de mortalitate, după HIV/SIDA, potrivit statisticilor OMS. În 2013, 9 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de TBC și 1,5 milioane au murit.
Din nefericire, România contribuie din plin la această statistică neagră: în țara noastră, în fiecare zi, trei persoane mor din cauza tuberculozei, în timp ce alte 45 sunt diagnosticate cu această boală. Conform statisticilor, România are cea mai ridicată incidență a tuberculozei dintre toate statele Uniunii Europene, de peste șase ori mai mare față de media europeană. Se știe că tuberculoza este strâns legată de condițiile socio-economice, de nutriție, de nivelul de trai și de sistemul de sănătate dintr-o țară. Unul din 5 europeni diagnosticați cu TBC, o boală a sărăciei, provine din România, unde condițiile de trai s-au degradat pentru multe categorii de populație.
În pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani în combatarea bolii, tuberculoza continuă să fie o problemă de sănătate publică în țara noastră, iar OMS, într-un raport din 2014, o consideră prioritară. OMS estimează că 20.000 de cazuri noi de îmbolnăvire cu TBC se produc în România în fiecare an. În 2013, conform datelor din Strategia Națională, radiografia acestei boli în România arăta astfel: incidență globală de 72,9 cazuri la 100.000 locuitori, 5,3 decese la 100.000 de locuitori, 15.500 cazuri noi, peste 500 dintre acestea fiind cazuri noi de tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR).
Situația este alarmantă mai ales în ce privește grupele de populație cele mai vulnerabile la tuberculoză: persoanele care trăiesc în sărăcie, cele din mediul rural, populația roma, persoanele fără adăpost, populația din penitenciare, dependenții de droguri injectabile. Multe dintre persoanele marginalizate și din mediul rural nu au un acces adecvat la servicii de sănătate, ceea ce creează mari dificultăți în diagnosticarea rapidă a tuberculozei și în urmarea tratamentului. O problemă frecvent menționată la nivel european este numărul pacienților cu TBC care emigrează din România și pentru care nu se mai face urmărirea cazurilor.
Printre recomandările OMS către autoritățile române se numără: dezvoltarea de către Ministerul Muncii, în colaborare cu cel al Sănătății, a unui sistem de protecție socială pentru pacienții cu TBC și familiile lor; întărirea serviciilor de asistență pentru persoanele defavorizate social și economic și pentru cele vulnerabile; prelungirea concediului medical pentru pacienții salariați cel puțin pe perioada tratamentului (24 sau 36 de luni).
Pentru 2015, tema campaniei promovate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este mobilizarea globală, prin solidaritate și acțiune, pentru eradicarea tuberculozei. OMS invită guvernele, comunitățile afectate, societatea civilă, furnizorii de servicii de sănătate, partenerii internaționali să se alăture Strategiei globale adoptate în mai 2014. Aceasta are ca țintă reducerea numărului de decese cauzate de tuberculoză cu 95% și a numărului de cazuri noi cu 90%, între 2015 și 2035. Datoria factorilor de decizie din România este să se alăture acestei lupte și să acționeze toate pârghiile necesare, inclusiv prin creșterea bugetului alocat sănătății, cronic subfinanțat, la 6% din PIB.
