În perioada 17-19 septembrie, Sinaia îşi deschide porţile pentru găzduirea medicilor cardiologi reuniţi la cel de-al 54-lea Congres Naţional. Despre noutăţile pe care le aduce această distinctă manifestare ştiinţifică precum şi despre proiectele viitoare ne vorbeşte Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, Preşedintele SRC.
Începând cu toamna anului 2014 sunteţi noul Preşedinte al Societaţii Române de Cardiologie. Vă rugăm să ne dezvăluiţi care sunt cele mai importante noutăţi pe care le-aţi pregătit în cadrul acestei ediţii a Congresului Naţional de Cardiologie.
Societatea Română de Cardiologie a avut mereu în conducere persoane implicate al căror scop a fost dezvoltarea societăţii asfel încât aceasta să ajunga la un nivel comparabil cu cel al altor societăţi europene. În aceste condiţii, în momentul în care am preluat conducerea SRC (în anul 2014) lucrurile păreau să fie relativ uşoare pentru că veneam pe o structură clădită de colegii mei. În realitate totul a devenit o provocare prin faptul că trebuia să dovedim că şi actuala echipă poate continua activitatea la acelaşi înalt nivel.
Anul acesta, tema principală a Congresului este „Cardiologia – specialitate interdisciplinară”, deoarece am încercat să identificăm problemele de ”graniţă” împreună cu colegii noştri de la alte societăţi profesionale.
Din acest motiv, în programul congresului se regăsesc 12 sesiuni comune la care avem invitaţi colegi diabetologi, endocrinologi, gerontologi, de medicină a familiei, nefrologi, neurologi, oncologi, pediatri şi specialişti ATI.
Congresul are în special o conotaţie practică prin sesiuni de prezentare de caz, de controverse, sesiuni de imagistică, şi mai ales o transmisiune directă a unei proceduri de cardiologie intervenţională.
Din experienţa avută la Conferinţa Grupurilor de Lucru de la Sibiu, sesiunile programate în sala principală vor fi înregistrate audio-video şi vor fi distribuite pe CARDIOPORTAL după 24 de ore.
O altă noutate este înregistrarea unor interviuri cu personalităţile prezente la Congres de către echipa de reporteri ai Clubului Tinerilor Cardiologi, redate apoi pe reţelele de socializare.
Această manifestare este prima cu o sesiune dedicată studenţilor medicinişti.
Deasemeni, avem în premieră programarea posterelor strict în format electronic şi optimizarea timpilor prin crearea a două „speakers centers” la Casino şi Hotel Internaţional, lucrările putând fi transmise ulterior în toate sălile de conferinţe.
Ni se vor alătura peste 35 de invitaţi străini din 20 de ţări, personalităţi de prestigiu ale cardiologiei europene şi de peste ocean. Două dintre întâlniri vor fi, practic, sesiuni de lucru ale SRC cu reprezentanţi ai Societăţii Europene de Cardiologie. Nu în ultimul rând, patru cursuri precongres vor da startul acestui eveniment a cărui valoare este, pentru prima dată, recunoscută de European Board for Accreditation in Cardiology (EBAC) cu 17 puncte de Educaţie Medicală Continuă.
Se cunoaşte că obiectivul principal al SRC este scăderea mortalităţii provocată de bolile cardiovasculare. Care sunt principalele proiecte pe care le-aţi demarat şi pe care aţi reuşit să le realizaţi până acum?
Într-adevăr, scăderea mortalităţii provocată de bolile cardiovasculare este cea mai importantă misiune a SRC. De aceea am iniţiat o serie de programe specifice pentru prevenirea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, de măsuri educative pe care încercăm să le implementăm populaţiei tinere (în special elevilor şi studenţilor).
Generaţia tânără este mult acomodată cu reţelele de socializare, de aceea o prioritate o reprezintă distribuirea informaţiilor pe aceste reţele cu un cost mic şi eficienţă maximă.
Dorim ca în următorii ani, populaţia să aibă o altă optică şi mentalitate în legătură cu stilul de viaţă sănătos.
În perioada 2015-2017 prevenţia bolilor cardiovasculare este un obiectiv prioritar al SRC şi toate acţiunile în acest sens vor fi înscrise în cadrul programului “Totul pentru inima ta!”. Aţi reuşit să iniţiaţi acest program şi vă rugăm să ne spuneţi cum funcţionează acesta.
“Totul pentru inima ta” însumează mai multe acţiuni ale SRC.
Putem începe prin faptul că am realizat o campanie pentru conştientizarea populaţiei asupra semnelor de infarct miocardic acut, materializată printr-un spot difuzat în mod repetat pe zece posturi tv.
Deasemeni, în primăvara acestui an am creat o aplicaţie postata pe site pentru autodiagnoza hipertensiunii arteriale şi, nu în ultimul rând, există programul de combatere a sedentarismului prin intermediul structurii Athletic Cardio Club, sub deviza “aleargă cu noi pentru inima ta” .
Toate aceste proiecte sunt mediatizate pe site-ul SRC şi au avut până acum peste 120.000 de vizualizări, ceea ce înseamnă că programul nostru funcţionează!
Tot în cadrul prevenţiei a fost prevazută efectuarea de riscograme specifice de către medicii de familie, pentru a fi depistaţi factorii de risc în bolile cronice. Cunoaşteţi în ce proporţie au reuşit medicii de familie să realizeze aceste evaluări pentru bolile cardiovasculare şi care a fost rezultatul lor?
Din păcate, medicii de familie sunt împovăraţi cu prea multe sarcini printre care se regăsesc foarte multe probleme administrative care le minimizează timpul pentru îngrijirea pacientului.
Acesta este motivul pentru care am creat aplicaţia de autodiagnostic a hipertensiunii arteriale, de instruire a populaţiei (printr-un material audio-video) pentru măsurarea tensiunii arteriale.
Dorim să organizăm conferinţe de instruire a publicului larg.
Ţinta nu trebuie să fie medicii de familie, ci populaţia educată încă de pe băncile şcolii.
Fumatul, poluarea, alimentaţia necorespunzătoare, sedentarismul sunt principalii factori provocatori ai bolilor cardiovasculare asociate cu alte patologii. Ce parteneriate aveţi cu alte societăţi profesionale din România în condiţiile în care “duşmanii” sunt comuni? Cât de importantă este componenta de multidisciplinaritate?
Lupta împotriva fumatului o ducem împreună cu Societatea Româna de Pneumologie.
Intenţia noastră a fost de a înainta o petiţie pentru drepturile nefumătorilor sau mai bine zis a fumătorilor pasivi. Nu dorim a impune o nouă lege antitutun aşa cum s-a mediatizat, ci respectarea prevederilor în vigoare, de protejare a nefumătorilor în locurile publice.
După încheierea Congresului Naţional de Cardiologie, vom constitui o alianţă a societăţilor profesionale pentru a milita în acest sens.
Importanţa componentei de multidisciplinaritate se reflectă în bunele relaţii cu SRATI, cu Fundaţia Română a Inimii care, în parteneriat cu SRC, organizează evenimente şi campanii cu rol educativ pe teme de prevenţie a bolilor cardiovasculare şi nu în ultimul rând, parteneriate cu studenţii pentru că ei trebuie să fie motorul principal de realizare a proiectelor noastre.
Pentru anul 2015, SRC vizează iniţierea Programului Naţional “Şi tu poţi salva o viaţă!” destinat educaţiei privind resuscitarea cardiorespiratorie în şcoli. Aţi găsit sprijin pentru acesta la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei?
Dorim să implementăm câteva programe în ceea ce priveşte “şcoala altfel”.
Deocamdată purtăm discuţii cu Ministerul Sănătăţii pentru realizarea acestora.
Considerăm că ar fi necesar ca în acea săptămână, elevii să fie iniţiaţi în metode de resuscitare.
Un exemplu de luat în seamă sunt ţările nordice ale Europei care instruiesc tinerii în acest sens.
Încurajarea activităţii de cercetare a tinerilor medici cardiologi se numară printre obiectivele SRC. Aveţi concursul Ministerului Sănătăţii dpdv financiar pentru realizarea acestei iniţiative?
Stimularea tinerilor medici pentru activitatea de cercetare se face prin mai multe programe:
♦ “Cardiologii de mâine” este un program European prin care se asigură participarea a 25 de medici tineri la Congresul European de Cardiologie.
♦ Se oferă în fiecare an bursa de cercetare.
♦ Se acordă premii la Congresul SRC la sesiunea rezidenţilor, la sesiunea tinerilor cercetători
♦ Se premiază lucrări publicate cu factor de impact în reviste internaţionale.
Toate aceste programe implică costuri ce sunt suportate de către diferiţi sponsori din companiile farmaceutice şi non farmaceutice în lipsa fondurilor de la Ministerul Sănătăţii
La una dintre conferinţele de presă, dl. Prof. Dr. Dorel Săndesc, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii, a adus în discuţie problema aplicabilităţii parteneriatelor public-privat în domeniul sănătăţii. Credeţi că este o soluţie cu şanse reale de reuşită pe plan local (în România)?
Am susţinut întotdeauna că parteneriatul public-privat este o soluţie, mai ales că există teritorii în România neacoperite de sistemul public.
Sunt centre de cardiologie intervenţională private care ar putea fi incluse în “programul de infarct miocardic” iar pe baza unor contracte de scurtă durată (un an) şi a unei raportări exacte, să li se aloce fonduri de către Ministerul Sănătăţii.
Aveţi o bogată experienţă profesională şi sunteţi iniţiatorul multor proiecte ce au avut ca rezultat progresele din domeniul cardiologiei. Care este strategia SRC în următorii ani?
Obiectivul SRC se identifică cu cel al Societăţii Europene de Cardiologie, şi anume de a reduce impactul bolilor cardiovasculare prin implementarea cunoştinţelor noastre la nivel de masă populaţională. Acesta este motivul pentru care noi ne-am axat pe identificarea problemelor cardiologiei în România şi a găsi metode de rezolvare prin crearea de programe naţionale în parteneriat cu alte societăţi profesionale şi un parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei.
Avem din fericire generaţii de cardiologi extrem de inteligenţi, cu capacitate foarte mare de muncă, dar, la fel ca şi generaţiile mai vechi, au aceeaşi frustrare faţă de un sistem care nu le respectă adevărata lor valoare.
Ministerul Sănătăţii trebuie să conştientizeze că, dacă dorim să avem un sistem medical care să menţină o populaţie sănătoasă în România, trebuie să investească în tinerele generaţii de medici pentru stoparea migraţiei acestora.
