Redactia Saptamana Medicala
Dr. Cristian Gabriel Viișoreanu, Medic specialist
chirurgie generală, coordonator Institutul Sânului
Competențe și
supraspecializari: chirurgie oncologică, ecografie generală și intervenţională,
endoscopie digestivă.
Dr.
Cristian-Gabriel Viișoreanu are o carieră de aproape 20 de ani în
diagnosticarea și tratarea patologiilor mamare, cu un număr de peste 3000 de
intervenții în mediul privat, și este deținător al mai multor diplome și
recunoașteri naționale și internaționale în domeniu. Dr. Viișoreanu este
promotorul tehnicii ganglionului santinelă în sectorul privat, o intervenție
minim-invazivă recomandată pentru tratarea pacientelor diagnosticate cu cancer
la sân în faze incipiente.
Chirurgia conservatoare a început să fie practicată mai consistent în România începând din anii `90. Au existat, în această perioadă, discuții aprinse legate de radicalitate și tratament conservator. Trecerea timpului a reușit însă să convingă lumea chirurgicală din România că tratamentul chirurgical conservator este o alternativă viabilă pentru tratamentul cancerului mamar dacă se respectă indicațiile medicale existente în protocoalele internaționale și naționale.
Sunt și situații, însă, în care tratamentul conservator nu are indicație medico-legală dar dorința pacientei de a păstra sânul trece peste indicațiile ghidurilor medicale. Unele paciente refuză tratamentul conservator, cu toate că îndeplinesc toate criteriile pentru a alege această variantă chirurgicală, fiind determinate de teama de a nu recidiva boala. Aceasta le face să apeleze la mastectomie și nu de puține ori și la mastectomie profilactică.
Mastectomia
profilactică, sau mastectomia prin care se dorește reducerea riscurilor,
reprezintă înlăturarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, în vederea reducerii
riscului de cancer mamar.
O femeie diagnosticată
cu cancer mamar poate face o mastectomie terapeutică și poate decide să-i fie
îndepărtat celălalt sân, profilactic. Deși acest protocol era discutat
încă din anii 1920, era considerată neobișnuită până în anii 1960-1970, când au
apărut implanturile mamare pentru reconstrucția sânului, iar comunitatea
medicală a devenit mai conștientă de riscul crescut de cancer mamar în unele
familii.
Studiile au
arătat că mastectomie bilaterală este eficientă în scăderea riscului de cancer
mamar. Însă intervenția chirurgicală nu poate preveni toate cazurile de cancer
mamar, deoarece țesutul mamar este distribuit în mare măsură pe peretele
anterior al cavității toracice, prelungindu-se până la axilă și chiar la claviculă,
la majoritatea femeilor. Așadar, este imposibilă îndepărtarea chirurgicală a
întregului țesut mamar. Oricum, este posibil ca un cancer mamar să continue să
se dezvolte în cantitatea mică de țesut mamar remanent după extirpare.
Alte cercetări,
efectuate ulterior au demonstrat că mastectomia profilactică reduce riscul de
cancer de sân cu peste 90% chiar și în cazul purtătoarelor unei mutații BRCA
iar alte studii au descoperit că o mastectomia profilactică controlaterală
reduce semnificativ riscul unui al doilea cancer la femeile care au avut cancer
la un sân și au un risc crescut de a face cancer și la al doilea.
Mastectomia
profilactică este o procedură electivă și nu există îndrumări precise prin care
să se definească cine ar trebui sau nu să facă această intervenție. Este luată
în considerare o serie de factori care influențează decizia terapeutică. Intervenția
chirurgicală poate fi potrivită pentru femeile care:
- Sunt purtătoare
ale unei mutații BRCA;
- Au istoric
familial evident de cancer mamar, fără o mutație genetică cunoscută;
- S-a îndepărtat
deja un sân din cauza cancerului și au un istoric familial legat de această
boală;
- Au avut carcinom
lobular in situ – deși în prezent carcinomul lobular in situ nu mai este
considerat cancer neivaziv ci este doar o leziune cu potențial de malignizare
se acceptă doar excizia cu margini de siguranță, nemaifiind necesară
mastectomia.
Pentru luarea
celei mai bune decizii privind efectuarea mastectomiei profilactice este
crucial să fie înțeles adevăratul risc de cancer mamar. Multe femei își
supraestimează riscul individual.
Persoanele care înclină către decizia de a efectua o mastectomie profilactică li se recomandă să discute cu un specialist genetician înainte de a lua decizia. Întâlnirea cu un specialist în chirurgia sânului în vederea evaluării riscurilor și a beneficiilor intervenției este, de asemenea, extrem de importantă. Femeile interesate de reconstrucția sânului după o mastectomie ar trebui să vadă un chirurg plastician pentru a discuta opțiunile pe care le are la dispoziție. De mare ajutor ar fi și discuția cu un psiholog pentru a primi consiliere specializată în astfel de probleme cu privire la preocupările ce pot apărea după acest tip de intervenție chirurgicală.
Prin mastectomia profilactică se îndepărtează integral sânul. Pielea de deasupra sânului poate fi păstrată pentru a ajuta la o reconstrucție a sânului. Majoritatea femeilor aleg să facă o reconstrucție a sânului în urma intervenției de îndepărtare a acestuia.
La fel ca orice intervenție chirurgicală majoră, mastectomia profilactică poate avea unele complicații fizice. Ele pot apărea fie imediat după operație, fie la câteva luni sau ani.
Pe lângă posibilele complicații de ordin fizic, mastectomia profilactică poate avea efecte psihologice și sociale. S-au făcut cercetări privind efectele emoționale și psihologice ale mastectomiei profilactice. Acestea au arătat că la aproape 15 ani după operație, 70% dintre femei erau fie mulțumite, fie foarte mulțumite de operație. Aproape 75% dintre femei au afirmat că le scăzuse emoția legată de dezvoltarea unui cancer mamar. Majoritatea femeilor au notat efecte pozitive sau nicio schimbare în ceea ce privește stabilitatea emoțională, nivelul de stres, stima de sine, relațiile sexuale și conștientizarea propriei feminități. Când au fost întrebate dacă ar alege să facă operația încă o dată, două treimi au declarat că ar face-o cu siguranță sau probabil că da.
Din cauza potențialelor efecte fizice și psihologice, decizia de a face mastectomie profilactică trebuie luată în urma unei atente evaluări a riscurilor și a beneficiilor. Este important ca pacientele să țină cont de toate opțiunile pe care le au înainte de luarea unei decizii. Trebuie înțeleasă procedura și efectul pe care-l va avea asupra imaginii corporale și, potențial, asupra sexualității.
