În perioada 24 - 27 februarie 2016, la Institutul Național de Statistică din București, a avut loc cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale Alzheimer, la care au participat peste 350 de persoane. Mesajul principal al conferinței din acest an s-a îndreptat către familie, pentru a fi mult mai informată și pregatită să accepte un diagnostic de demență, pentru a deveni responsabilă de organizarea îngrijirii persoanei suferinde. Educația și informarea sunt elemente fundamentale pentru a facilita diagnosticarea și îngrijirea persoanelor cu demență.
Alegerea acestei teme vine în contextul în care s-a constatat o tendință de pierdere a familiei ca partener din cauza educației reduse în ceea ce privește evaluarea cognitivă: în ce constă ea, cât durează, ce examinări și ce fel de investigații sunt necesare și ce costuri presupune. Familia este nepregatită să i se comunice un diagnostic, nepregatită să fie implicată în asigurarea și organizarea îngrijirii.
„În acest an am avut senzația că pierdem familia ca partener în diagnostic și îngrijire și asta este un lucru foarte grav - dacă nu există o alianță terapeutică cu familia, e foarte complicat ca planul și procesul de îngrijire să meargă mai departe. De asemenea, am constatat că pierdem mai mult timp cu familia pentru a stăpâni reacțiile lor de furie, de frică, de ostilitate chiar, ce se manifestă față de pacient, direct în prezența noastră, iar acest lucru ne-a condus la introducerea unei alte etape (ceea ce nu ni s-a mai întâmplat din anul 2000 până acum) evaluării cognitive - a unei consilieri pre-evaluare, atât pentru pacient, cât și pentru familie.”, a declarat prof. dr. Cătălina Tudose, președintele Conferinței Naționale Alzheimer.
Activitatea Centrului Memoriei din ultimul an a relevat că:
• a crescut numărul pacienților care solicită prim consult;
• a crescut numărul pacienților care solicită o a doua opinie diagnostică;
• a scăzut vârsta de debut a tulburărilor neurocognitive;
• apariția relativ frecventă a altor tipuri de demență, considerate rare până acum - demențe fronto-temporale, degenerescența cortico-bazală etc.
• a crescut numărul comorbidităților vasculare, metabolice - oamenii își neglijează sănătatea până la vârste înaintate, invocând acum absența serviciilor și specialiștilor în zona de reședință (ex. suspendarea secției de cardiologie din Tulcea din lipsa cadrelor medicale);
• colaborarea cu familia este tot mai dificilă, în contextul în care lipsește rețeaua de suport medical și social la nivelul comunității (oamenii nu au unde să se adreseze pentru sfat și ajutor); de aceea, în momentele de criză determinate de tulburările de comportament, familia exercită mari presiuni pentru spitalizări de urgență și solicită cu insistență tratamente sedative și neuroleptice, ceea ce nu se mai recomandă de către ghidurile de îngrijire.
Pentru a reuși reducerea impactului social major al demenței este necesară creșterea capacității populației de a conștientiza gravitatea și particularitățile acestei patologii, educația populației în ceea ce privește prevenția, importanța depistării precoce, precum și determinarea autorităților de a acționa pentru aprobarea Strategiei și Planului Național pentru Demență lansat de Societatea Română Alzheimer în 2014.
Conferința Națională Alzheimer a fost prezidată de prof. dr. Cătălina Tudose - Președinte al Societății Române Alzheimer și a reunit atât medici specialiști (psihiatri, neurologi, geriatri, psihologi, asistenți sociali, arhitecți), cât și pacienți și familiile acestora, îngrijitori calificați și familiali, prelegerile fiind susținute de 30 de lectori de prestigiu, atât din România, cât și din străinătate.
PR&Media Coordinator: Andreea Grigoroșcuță, media@alzcongres.ro, 0722 329 183
