Sef Lucr. Dr. Cozmin Mihai
Trăim într-o perioadă în care declinul cognitiv și demența au devenit unele dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. În fața îmbătrânirii populației și a limitelor tratamentelor farmacologice, interesul s-a mutat tot mai mult spre factorii protectori ai funcției cognitive – acele elemente care pot încetini declinul, pot menține autonomia și pot conserva identitatea persoanei.
Terapia prin artă vizuală a fost testată pentru a evalua impactul său asupra funcției cognitive, stării funcționale, depresiei și lungimii telomerilor. Durata studiului a fost de aproximativ 43 de zile și a avut loc în Centrul Regional pentru Îmbătrânirea Cerebrală din Italia. Au participat aproximativ 20 pacienți cu vârste cuprinse între 64–85 ani, diagnosticați cu tulburări cognitive ușoare spre moderate. Intervenția a presupus organizarea unor sesiuni de terapie prin artă vizuală ghidată (desen, analiză vizuală, activități creative), desfășurate în cadrul centrului, dar și la muzeul civic Eremitani din Padova. Pentru evaluare au fost utilizate teste neuropsihologice și analize de sânge.
În urma studiului s-au observat îmbunătățiri semnificative la: testul de copiere figuri, percepție obiectuală și spațială, memorie de lucru, atenție și funcție executivă. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a simptomelor depresive. Lungimea telomerilor a crescut semnificativ la pacienții care au parcurs toate sesiunile. Creșterea a fost corelată pozitiv cu nivelul de educație și vârsta mai mică și a fost semnificativă la bărbați.
Astfel, terapia prin artă vizuală este eficientă pentru stimularea cognitivă și funcțională a pacienților cu demență în stadiu incipient. Aceasta poate contribui la încetinirea îmbătrânirii celulare, în special prin creșterea telomerilor, un marker asociat longevității. Beneficiile sunt mai pronunțate la pacienții de sex masculin, mai tineri și cu nivel educațional mai ridicat.
Rolul terapiei vizuale
Un alt studiu din anul 2025 propune un protocol de reabilitare cognitivă bazat pe artă vizuală, desfășurat în medii virtuale 3D de tip galerie/muzeu. Intervenția este concepută pentru persoane cu deficite cognitive ușoare sau moderate, dar și pentru pacienții cu demență incipientă. Au participat 48 de vârstnici cărora li s-a solicitat să exploreze și să analizeze opere de artă virtuale, să discute semnificații, să realizeze sarcini creative (asociere, reconstrucție) și să se implice în activități colaborative. Fiecare sesiune combina stimularea cognitivă, interacțiunea socială și simțul estetic. Au fost evaluate atenția, memoria vizuală și funcțiile executive.
S-au observat îmbunătățiri în dezvoltarea atenției, memoria de lucru, spiritul de inițiativă, precum și o creștere a motivației față de terapiile clasice. Arta vizuală (chiar și virtuală) este un stimulent cognitiv puternic, iar muzeele virtuale pot fi o soluție excelentă pentru persoanele cu mobilitate redusă din centrele destinate pacienților cu demență.
Impactul lecturii asupra declinului cognitiv
Un studiu publicat în anul 2022 a analizat rolul protector al lecturii împotriva declinului cognitiv. Au participat aproximativ 500 de adulți cu vârsta peste 60 de ani și au fost evaluate frecvența lecturii, performanța cognitivă și progresia către tulburare cognitivă ușoară.
S-a constatat că persoanele care citeau zilnic aveau un declin cognitiv mai lent și un risc redus de tulburare cognitivă. Acest efect a fost independent de nivelul de educație. Astfel, lectura susține capacitatea cognitivă și poate întârzia apariția simptomelor clinice.
Lectura ca activitate de grup
Un alt proiect din anul 2024 a organizat un program de lectură cu voce tare pentru pacienții cu demență. Au participat 60 de vârstnici diagnosticați cu demență ușoară, iar desfășurarea programului a presupus citirea zilnică timp de 20 de minute a unor texte literare scurte, urmate de discuții ghidate și exerciții de evocare a amintirilor.
Durata programului a fost de 16 săptămâni, iar în urma acestuia s-au constatat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește memoria verbală, atenția, orientarea temporală, precum și o reducere a stărilor de agitație. Astfel, lectura activă este mai eficientă decât stimularea cognitivă pasivă.
Teatrul de tip reminiscență
Alt studiu din anul 2025 a analizat cele mai noi intervenții pentru reducerea riscului de demență, incluzând terapii artistice precum teatrul de tip reminiscență. Acest tip de teatru se concentrează pe aducerea în scenă a amintirilor, a trecutului care persist în present. Printre strategiile de prevenție non-medicamentoase analizate se numără: terapie prin artă, teatru, activități fizice ușoare, terapie prin rememorarea amintirilor. Articolul presupune o colecție de studii integrate într-o analiză narativă - 5 studii clinice și experimentale recente (2023-2024). Participanții au fost persoane cu declin cognitiv subiectiv și tulburare cognitivă ușoară. Activitățile au fost reprezentate de teatru autobiografic și scenarii inspirate din amintiri reale (reminiscence theatre), activități artistice combinate cu jocuri de rol și sesiuni moderate de mișcare și dans teatral.
Participarea la activități teatrale și artistice a îmbunătățit memoria autobiografică și capacitatea de evocare, starea emoțională și reglarea afectivă, orientarea spațială și temporală (în special la cei cu tulburare cognitivă ușoară), stima de sine și sentimentul de apartenență la grup. Intervențiile teatrale de reminiscență s-au dovedit mai eficiente decât jocurile standard de memorie în reducerea anxietății sociale, creșterea inițiativei verbale și activarea conexiunilor emoționale și a empatiei. Astfel, teatrul autobiografic și reminiscența scenică oferă un mediu sigur și stimulativ pentru activarea cognitivă și emoțională. Aceste activități sunt mai eficiente atunci când se bazează pe amintiri personale, includ implicare fizică moderată și sunt desfășurate în grupuri mici, ghidate. Autorii recomandă integrarea teatrului de tip reminiscență în terapiile ocupaționale pentru vârstnici cu risc de a dezvolta demență sau deja diagnosticați.
Continuare în numărul următor:
Teatrul narativ improvizat, Audierea concertelor simfonice live, Efectul muzicii corale
