Sef Lucr. Dr. Cozmin Mihai
Dr. Alexandra Tătaru , medic rezident psihiatru Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Dr. Gina Isabela Constandache, medic rezident psihiatru Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Demența digitală este un termen folosit pentru a descrie deteriorarea cognitivă și problemele de memorie care rezultă din utilizarea excesivă a dispozitivelor media, cum ar fi smartphone-urile, computerele și tabletele. Este indiscutabil că utilizarea rețelelor sociale și a aplicațiilor poate fi o activitate plăcută pentru persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, riscul asociat cu utilizarea excesivă sau problematică a acestor platforme poate duce la consecințe negative asupra sănătății și a vieții sociale, inclusiv a dezvoltării unei deteriorări cognitive semnificative.
În decursul ultimelor trei decenii, tehnologia digitală a produs o transformare profundă în viața cotidiană a tuturor indivizilor. Persoanele din toate grupele de vârstă beneficiază de acces la o gamă largă de informații online și la o multitudine de platforme de comunicare care facilitează conexiunile interpersonale. Tehnologia ne permite să generăm, să stocăm și să gestionăm cantități exorbitante de date, facilitând interacțiunea rapidă și eficientă. Cu o proporție semnificativă dintre adulți folosind internetul zilnic și aproape un sfert petrecând majoritatea timpului online, caracterul omniprezent al conectivității digitale este evident.
Demența digitală, un termen introdus în 2012, este utilizat pentru a descrie modul în care utilizarea excesivă a tehnologiei digitale poate deteriora funcția cerebrală. Acest concept sugerează că dependența de dispozitive poate duce la scăderea capacității cognitive, cu tulburări de memorie și atenție. Studiul a evidențiat că utilizarea excesivă a tehnologiei poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății noastre mintale, subliniind importanța de a găsi un echilibru în utilizarea acestor dispozitive. Așa cum sugerează numele, demența digitală poate prezenta simptome similare cu cele ale demenței tradiționale, cum ar fi dificultăți în memoria pe termen scurt, uitarea sau pierderea frecventă a obiectelor, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite sau probleme în cazul multitasking-ului.
Rezultatele cercetărilor biopsihosociale concluzionează că stimularea senzorială cronică (în special prin expunerea excesivă la ecrane) afectează dezvoltarea creierului, crescând riscul de apariție a tulburărilor cognitive, emoționale și comportamentale la adolescenți și tineri adulți. Dovezi recente sugerează că unele dintre aceste efecte seamănă cu cele observate la adulții cu simptome de deteriorare cognitivă ușoară (MCI), o etapă premergătoare demenței, incluzând dificultăți de concentrare, orientare, formarea de noi amintiri (amnezie anterogradă), amintirea evenimentelor trecute (amnezie retrogradă), dificultăți în interacțiunea socială și de îngrijire personală. Suprastimularea senzorială cronică amplifică probabilitatea de accelerare a neurodegenerării în viața adultă, putând duce la condiții precum amnezie și demență cu debut timpuriu.
În acest context, este imperativ să se adopte măsuri preventive imediate, care să includă investiții și intervenții în domenii precum educația publică, politica socială, legislația și sănătatea.
