Conf. Dr. Adela Golea
Activitatea medicală de urgenţă necesită să se desfăşoare după proceduri şi algoritme standardizate, dar practica curentă a evidenţiat multiple probleme legate de timpul de preluare, durata de staţionare în unitățile de primire urgență şi respectiv preluarea pe secţiile spitalului. În aceste condiţii este necesar a evalua factorii determinanţi ai nemulţumirii aglomerării fluxului de pacienţi din punct de vedere al: factorului uman, managementului organizaţional şi al politicii locale, respectiv al infrastructurii.
Activitatea medicală necesită a fi evaluată pentru a se vedea posibilitatea de optimizare din punct de vedere al resurselor umane, materiale şi al infrastructurii pe care se derulează.
Să vedem întâi ce activități se desfășoară de la intrarea în serviciul de urgență până la parăsirea acestuia de către pacient:
a. Triaj cu evaluarea gradului de urgență – activitatea asistentului de triaj;
b. Zona de preluare pe sectoare de asistenţă medicală în funcţie gradul urgenţei – activitatea medicului de urgență și a echipelor de urgență/interdisciplinare:
- Examinare clinică a pacientului;
- Elaborare plan de investigaţii - obţinere rezultate;
- Elaborare plan de tratament;
- Consulturi de specialitate – consult interdisciplinar – decizie terapeutică;
- Supravegherea până la preluarea de altă echipă medicală din spital;
- Preluarea pe secţii - lipsa locurilor pe secţii pentru preluarea din UPU;
- Transportul asistat cu echipaj medicalizat spre clădirile spitalului sau alt spital;
c. Laboratorul de analize medicale sau laboratorul central al spitalului;
d. Laboratorul de Imagistică medicală, care poate fi al serviciului de urgență, al spitalului sau servicii externalizate.
Cele mai frecvente cauze ale supraaglomerării serviciilor de urgență sunt numărul exagerat de prezentări, insuficiența personalului medical și a resurselor de asistare. În aceste condiții, un audit efectuat la unitatea de primire urgențe poate propune luarea unor măsuri, cu modificări în etape flexibile, adaptate necesităților.
Astfel s-a efectuat o analiză a profilului pacienților care se adresează în serviciul de urgență al Spitalului Clinic Județen de Urgență Cluj-Napoca, utilizând un chestionar nenominal cu întrebări adresate pacienților, la care s-au obținut următoarele răspunsuri:
- Debutul simptomelor a fost la 73.3% sub 24 ore, 13.7% sub 3 zile și 13% între 1 săptămână și 1 an.
- 66,7% dintre pacienți se prezintă la medicul de familie pentru controale periodice și numai 69,2% într-o problemă acută, restul nu sunt în evidențele medicilor de familie, apelează direct la UPU când au o problemă acută pentru că nu doresc să aștepte programarea sau programul nu le permite accesarea altor servicii medicale.
- Timpul de preluare din triaj respectă în general protocolul național de triaj: preluarea s-a efectuat la 28.2% - imediat, 37.2% - sub 15 min., 27.7% - 60 min., 4.7% - 120 min., 2.6% - 240 min.
- Referitor la cele mai importante aspecte pe care pacienții le consideră a fi necesar de schimbat: fără răspuns - 42.6%; timp de așteptare prea lung (triaj-plecare) - 16%; lipsă dotări/aparatură/ mobilier/reparații - 10%; spațiu prea mic - 9.3%; personal insuficient - 8.4%; lipsă comunicare/respect - 5.8%; lipsă curățenie - 5%; dezinteres pentru sistemul sanitar din partea guvernului - 2.9%.
Aceste date evidențiază faptul că 20-25% dintre prezentări ar putea fi preluate de alte segmente de asistență medicală sau ar putea fi prevenite prin prezentarea la controalele periodice la medicul de familie.
Referitor la numărul de investigații se observă o creștere a numărului de examinări CT-scan și radiologice, precum și a probelor de laborator. Toate acestea conduc la creșterea timpilor pentru așteptarea rezultatelor și întârzierea deciziilor. Existența aparatelor de tip ”point of care’’ reduce timpul de așteptare a rezultatelor și permite optimizarea deciziilor terapeutice. Utilizarea ultrasonografiei la patul pacientului determină reducerea timpului de obținere a diagnosticului, orientează investigațiile de urgență necesare și reduce iradierea prin scăderea numărului de investigații radiologice.
La o analiză de detaliu se observă un procent crescut al examinărilor cu rezultat normal, ceea ce creează baza de evidențe pentru reanalizarea protocoaleleor medicale și sistematizarea investigațiilor necesare a se efectua în urgență pentru o activitate diagnostico-terapeutică de succes.
Un alt element identificat a prelungi timpul de staționare în UPU este obținerea unui consult de specialitate sau a unui consult interdisciplinar pentru cazurile complexe, prezentând multiple co-morbidități în condiții de spital pavilionar, ceea ce uneori conduce chiar la necesitatea unui transfer cu ambulanța între clădirile spitalului sau la alte spitale din municipiu. Se observă un număr crescut de consulturi de specialitate solicitate în serviciul de urgență, media fiind de 2,82 consulturi/pacient. Analiza acestor elemente din punct de vedere al resurselor, infrastructurii sau a interpunerii unui sistem de telemedicină ar putea reduce insatisfacția pacienților și a aparținătorilor în ceea ce privește timpul de staționare în serviciul de urgență.
Referitor la preluarea pe secții a pacienților se observă o inversare a piramidei, preluarea urgențelor cod verde fiind cea mai rapidă, urmată de codul galben și apoi de codul roșu, deoarece locurile de internare pe terapie intensivă sunt reduse în comparație cu necesitatea și acești pacienți staționează în serviciul de urgență peste 24 de ore. Blocarea tărgilor cu pacienți din serviciul de urgență reduce capacitatea de preluare de la triaj și implicit crește timpului de așteptare, chiar în condițiile unui număr adecvat de echipe medicale. Este necesar a se defini indicatori ce trebuie urmăriți în dinamică pentru a putea optimiza fluxul pacienților la nivelul serviciului de urgență.
Continuare în numărul următor.
