Conf. Dr. Adela Golea
Medicina de urgenţă este un domeniu interdisciplinar al practicii medicale în care „timpul şi ora de aur” reprezintă elemente cheie în supravieţuirea pacientului. Evidențele clinice și dovezile științifice ale investigațiilor de tip „bed side” și „point of care” reprezintă instrumente care integrate în examinarea clinică rapidă de tip evaluare primară aduc un plus de decizie și reducerea timpului până la managementul diagnostico-terapeutic adecvat. Sonostetoscopul (ecograful) portabil, oferă oportunitatea diagnosticului rapid în câteva minute, a supravegherii procedeelor invazive (acces venos, drenaj toracic, pericardiocenteză, cricotiroidotomie, intubaţie orotraheală, etc) şi a monitorizării evoluţiei pacientului critic/noncritic la diferite nivele (neurologic, cardiac, pulmonar, vascular, abdominal, sepsă, etc.), fără riscul supunerii acestuia la expunerea la radiaţii sau alte injurii suplimentare. Integrarea în examenul clinic a examinării rapide cu aparatul portabil de ecografie, denumit și sonostetoscop, permite identificarea aspectelor morfologice/fiziologice, dar și morfopatologice/fiziopatologice, răspunzând frecvent la întrebările clinicianului sau descoperind boli cu un tablou clinic paucisimptomatic.
Experiența de 18 ani în examinarea ecografică a pacienților prezentați în urgență a evidențiat rolul acesteia în triajul pacienților care necesită intervenție chirurgicală imediată, dar și în a preciza decizia de terapie medicală, monitorizare medico-chirurgicală, terapie conservativă în condiții de co-morbidități sau excluderea unor patologii cu risc și trimiterea pacienților la domiciliu cu plan de management diagnostico-terapeutic prin ambulator. Decizia în practica de zi cu zi a medicului de urgență este piatra de temelie a optimizării activității, deorece întârzierea acestei determină:
a. Creșterea timpului până la indicația terapeutică și uneori imposibilitatea aplicării unor terapii datorită ieșirii din fereastra optimă terapeutică;
b. Blocarea fluxului pacienților la nivelul Unității de Primiri Urgență prin reducerea capacității de preluare a urgențelor din triaj, datorită creșterii timpului de staționare și prin lipsa deciziei de trimitere a pacienților spre o secție de internare sau domiciliu;
c. Creșterea riscului de erori medicale prin supraaglomerare și presiune psihologică asupra medicilor de urgență de către pacienți și aparținători.
În ceea ce privește incidența crescută a urgențelor noncritice la nivelul Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca utilitatea ecografiei integrate în examenul clinic s-a dovedit în cazul urgențelor digestive (31,57%), a celor bilio-pancreatice (36,10%) și renoureterale (15,20%), la un număr de 2324 de examinări efectuate într-o perioadă de 4 ani.
La pacienții cu tablou clinic de urgență bilio-pancreatică s-a evidenţiat prezenţa litiazei la 85.96%, iar 6.32% dintre pacienţi nu au prezentat modificări ultrasonografice. S-au evidenţiat complicaţii ale litiazei biliare la 56.22% dintre subiecţi. Cea mai frecventă complicaţie a litiazei biliare evidenţiată ultrasonografic a fost colecistita acută (34.66%).
Abordarea pacientului în urgenţă prezintă particularităţi legate de tabloul clinic la prezentare, decelarea stării critice şi posibilităţile de investigare biologică şi imagistică. Toate acestea trebuie ierarhizate de medicul care asigură serviciul de urgenţa pentru a răspunde, utilizând teste screening şi diagnostice performante la următoarele deziderate:
- stabilirea rapidă a diagnosticului pacientului simptomatic;
- iniţierea terapiei optime;
- evaluarea prognosticului;
- monitorizarea în dinamică a evoluţiei;
- infirmarea unei patologii care necesită asistenţă de urgenţă şi orientarea spre domiciliu sau serviciile de examinare ambulatorii.
Testele utilizate în urgenţă au indicaţie clinică şi trebuie să îndeplinească criteriul de siguranţă pentru pacient.
În concluzie utilizarea „sonostetoscopului” permite ca și instrument de examinare clinică integrată, cu posibilitate de reexaminare repetată și evaluare comparativă pe imagini în dinamică, luarea unor decizii rapide și indicarea intervențiilor chirurgicale imediate respectând „ora de aur”. Introducerea în examinarea clinică a ecografiei tip „point of care”, care să răspundă întrebărilor clinice va permite optimizarea triajului pacienților ce necesită terapie imediată și orientarea acestora spre secțiile ce pot asigura terapie adecvată.
Ecografia rămâne însă o metodă operator dependentă și necesită training pentru a reprezenta instrumentul util medicului în practica zilnică, dar aplicațiile acesteia în toate domeniile medicale tind să o insere ca un „sonostetoscop” al medicului, utilizabil în evaluare și monitorizarea managementului diagnostico-terapeutic rapid și noniradiant.
