Monitorizarea glicemiei este esențială pentru gestionarea eficientă a diabetului zaharat iar dacă ne referim la diabetul zaharat de tip 1 este necesară monitorizarea de 4-6 ori pe zi din cauza variabilității crescute a valorilor glicemice. Tehnologia de bază în determinarea glicemiei, încă utilizată pe scară largă în întreaga lume, este reprezentată de glucometre, dispozitive relativ ieftine și ușor de utilizat de către pacienți.
Monitorizarea zilnică a glicemiei a fost îmbunătățită semnificativ prin apariția tehnologiilor avansate cum sunt sistemele de monitorizare glicemică continuă (CGM). Sunt disponibile două tipuri de CGM-uri: CGM profesionale (datele pot fi descărcate și văzute numai de către medic) și CGM personale (date văzute în timp real de persoana care poartă dispozitivul).
Există CGM intermitente care constau dintr-un senzor care măsoară nivelurile de glucoză din lichidul interstițial în fiecare minut și stochează automat datele la fiecare 15 minute, fără a le transmite. Datele pot fi văzute atunci când persoana scanează senzorul cu un cititor sau un smartphone.
CGM-urile în timp real măsoară automat glicemia zi și noapte și le transmit la fiecare 1/5 minute către un receptor (cititor, smartphone, pompă de insulină). Acestea au sisteme de alarmă pentru niveluri de glucoză în afara intervalului și informează pacienții/îngrijitorii despre evenimente imediate/pe termen lung (hiperglicemie sau hipoglicemie). Cunoașterea glicemiei în timp real ajută pacientul să ia decizii zilnice informate cu privire la alimentație, activitatea fizică și dozele de insulină.
Glicemia măsurată poate fi influențată de numeroși factori legați de locul de inserție, regiunea abdominală fiind cea mai comună, urmată de braț. Măsurătorile din zona abdominală dreaptă tind să fie ușor diminuate față de cele din stânga. Dimensiunea țesutului adipos subcutanat poate influența precizia măsurării glicemiei și funcționarea optimă a senzorului. Inserția senzorului traumatizează zona aferentă, inducând reacții inflamatorii și creșterea fluxului sanguin.
În comparație cu monitorizarea glicemică cu ajutorul glucometrului, utilizarea unui sistem de monitorizare continuă vine cu beneficii în sensul menținerii unui nivel de glicemie mai apropiat de valorile țintă, cu scăderea variabilității glicemice și a nivelurilor de HbA1c. De asemenea scade timpul petrecut în hipoglicemie și hiperglicemie severă și nu în ultimul rând reduce numărul de înțepături zilnice ale degetelor. Posibilitatea urmăririi în timp real a glicemiei copilului de către părinte aduce un beneficiu semnificativ pentru aceasta grupă de pacienți.
Limitările în folosirea acestor sisteme vin din faptul că sistemele CGM sunt mai scumpe decât glucometrele standard, există un număr de erori sporadice, imprevizibile, sunt dispozitive invazive iar uneori performanța este limitată de biocompatibilitate.
Îmbunătățirea calității vieții, scăderea fricii de hipoglicemie, corelată cu rezultatele pozitive în ceea ce privește ameliorarea controlului glicemic aduce aceste dispozitive în prim planul monitorizării glicemice la pacienții cu diabet zaharat, constituind un ajutor important în managementul eficient al diabetului.
None