Dr. Raluca Mihaela Bercea
Interacțiunea dintre somn și sistemul digestiv este reglată de mecanisme complexe, care implică sistemul nervos central, sistemul endocrin și microbiota intestinală. Ritmul circadian, ceasul biologic intern, ciclu biologic de aproximativ 24 de ore care reglează procese precum somnul și veghea, temperatura corpului și secreția de hormoni, joacă un rol crucial în coordonarea acestor procese. Atunci când ritmul circadian este perturbat, pot apărea dezechilibre care afectează atât somnul, cât și digestia. Sistemul nervos central controlează atât somnul, cât și funcțiile digestive. Axul creier-intestin permite interacțiunea dintre aceste două sisteme. Stresul, anxietatea și depresia, care pot afecta somnul, pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra sistemului digestiv, ducând la simptome precum dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal.
Hormonii joacă un rol esențial în reglarea somnului și a digestiei. Melatonina, un hormon secretat în timpul nopții, reglează ritmul circadian și are, de asemenea, efecte antiinflamatorii asupra sistemului digestiv. Cortizolul, hormonul stresului, poate perturba somnul și poate afecta motilitatea gastrointestinală. Grelina și leptina, hormonii care reglează apetitul, pot fi afectați de privarea de somn, ducând la modificări ale obiceiurilor alimentare și la agravarea simptomelor digestive.
În ceea ce privește impactul tulburărilor de somn asupra sistemului digestiv, se pare că privarea cronică de somn poate perturba ritmul circadian, având consecințe asupra motilității gastrointestinale. Restricția de somn poate încetini tranzitul intestinal, ducând la constipație și disconfort abdominal. De asemenea, s-a observat o creștere a permeabilității intestinale, facilitând translocarea bacteriană și inflamația.
Un alt aspect important este reprezentat de modificările microbiotei intestinale. S-a constatat că tulburările de somn pot reduce diversitatea bacteriană și pot favoriza dezvoltarea unor tulpini proinflamatorii. În plus, privarea de somn poate afecta secreția de grelină și leptină, hormoni implicați în reglarea apetitului, ceea ce poate duce la modificări ale obiceiurilor alimentare și la agravarea simptomelor digestive.
Având în vedere interacțiunea complexă dintre somn și sistemul digestiv, intervențiile terapeutice ar trebui să vizeze atât îmbunătățirea calității somnului, cât și gestionarea simptomelor digestive. Această abordare ar trebui să includă evaluarea amănunțită a istoricului medical pentru a identifica factorii de risc și a stabili un diagnostic precis, investigații paraclinice pentru a evalua funcția digestivă și calitatea somnului.
Dintre recomandări pentru pacienți, menționăm în primul rând necesitatea adoptării unei igiene riguroase a somnului, cu respectarea unui program regulat de somn și crearea unui mediu propice odihnei, gestionarea dietei prin identificarea și evitarea alimentelor care exacerbează simptomele digestive. În ultima perioadă se recomandă consiliere psihologică pentru a gestiona stresul, anxietatea și depresia, inclusiv utilizarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga.
