Monica Schifirnet Dr.
Caracteristici generale
Suntem într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este şi el afectat atât de tare, încât se conturează din ce în ce mai mult o nouă dominare a unor boli considerate neglijabile până acum: alergiile, cancerul, depresiile şi anxietatea, stresul informatic şi bolile autoimune.
Igiena exagerată, agresiunea organismului cu substanţe chimice şi consumul de alimente tratate chimic reprezintă o parte importantă dintre factorii declanşatori ai apariţiei bolilor alergice. Din cauza igienei exagerate, sistemul imunitar nu mai este direct angrenat în lupta cu microbii şi devine mult mai sensibil la substanţele banale cu care intră în contact, ducând în final la alergii.
Incidenţa bolilor alergice
Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din populaţia europeană suferă de alergii, persoanele afectate fiind de orice vârstă, dar cu precădere copii, adolescenţi şi adulţi tineri. Se estimează că în acest ritm, în viitor, unul din doi oameni vor avea o afecţiune alergică.
Ce este alergia?
Din cauze necunoscute până în prezent, sistemul imunitar produce în cantitate crescută nişte anticorpi (Imunoglobuline E) faţă de anumite substanţe numite alergeni, substanţe tolerate însă de majoritatea persoanelor. Este vorba despre un răspuns imunitar îndreptat într-o direcţie greşită. Există şi alte mecanisme de producere a reacţiilor alergice, dar cel mai frecvent întâlnit este acesta prin IgE.
Există un risc crescut dat de predispoziţia genetică, unde riscul estimat al copilul să fie alergic depăşeşte 50% şi devine şi mai mare dacă ambii părinţi sunt alergici. Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii şi mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fără localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor (conjunctivită alergică), la nivelul căilor respiratorii (rinită, astm bronşic alergic) sau chiar la nivelul întregului organism (reacţii sistemice - şoc anafilactic).
Tipuri de alergii şi simptome
Cele mai cunoscute sunt alergiile respiratorii, numite rinite, rinosinuzite, astm bronşic alergic. Principalele manifestări ale alergiilor respiratorii sunt:
- în cazul rinitei alergice: strănut, mâncărimea nasului (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasă), nas înfundat (obstrucţie nazală bilaterală, alternantă);
- în cazul astmului alergic: mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic), oboseală (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mâncare (anorexie), scăderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de sufocare (dispnee) sau de constricţie a pieptului.
Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) în funcţie de prezenţa alergenului cauzator şi se pot prezenta în forme diferite de severitate. Cei mai frecvenţi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casă, mucegaiurile, polenurile, epiteliile şi perii de animale de companie (câini, pisici, iepuri, porcuşor de guineea etc.).
Alergiile alimentare se manifestă rapid după ingerarea alimentului alergenic şi se manifestă prin prurit orofaringian, erupţii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urmă reprezintă edem cu localizare de gravitate, putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă respiratorie acută), greaţă, vărsături, diaree sau uneori reacţii brutale ale întregului organism, asociate cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).
Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ou, alunele, arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacaua, piersicile, caisele etc. Teoretic, orice proteină alimentară poate fi alergenică.
Pe lângă cele 2 categorii mai există şi alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale etc.
Diagnosticul alergiei
Diagnosticarea alergiei şi identificarea alergenului care cauzează reacţia alergică sunt uneori dificile, necesitând identificarea acestor IgE specifice prin diverse metode. Se pot efectua teste alergologice, fie cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare de sânge şi tehnici specifice de laborator.
Testarea cutanată prick este cel mai des utilizată (folosind soluţii standardizate de alergeni pentru testare), este cea mai ieftină şi mai rapidă (rezultatele se obţin în 15-20 minute) şi este mai bine corelată cu adevăratele sensibilizări alergice relevante pentru simptomele pacientului. Este nonagresivă, nedureroasă şi nepericuloasă dacă este efectuată corect, în corelaţie cu istoricul alergic al pacientului şi cu stadiul de boală prezent.
Testarea alergologică din sânge se indică doar pentru pacienţii la care nu se pot respecta condiţiile unei testării cutanate corecte, sunt investigaţii invazive (presupun recoltare de sânge venos), sunt mult mai scumpe, rezultatele se obţin în funcţie de laborator în câteva zile.
Atenţie: Măsurarea nivelului seric de IgE total nu este foarte valoroasă pentru stabilirea unui diagnostic de alergie, ea fiind doar orientativă, deoarece există mulţi pacienţi alergici cu IgE total normal.
Pentru pacienţii cu alergie respiratorie se impune, de cele mai multe ori, efectuarea unor investigaţii ale funcţiei pulmonare, cea mai utilizată fiind spirometria.
Spirometria măsoară, cu ajutorul unui aparat numit spirometru, volumele şi debitele de aer pe care le mobilizează plămânul unei persoane la un moment dat. Este o metodă noninvazivă, uşor de realizat, ieftină, reproductibilă. Prin această investigaţie se evidenţiază mai ales obstrucţia căilor respiratorii, severitatea şi reversibilitatea acesteia la tratament bronhodilatator. E bine de efectuat seriat, repetat, fie în diverse momente ale zilei, fie în funcţie de simptomele pacientului, pentru a obiectiva cauzele acestora, fie pentru monitorizarea răspunsului la tratament. Ea este esenţială pentru diagnosticarea şi stadializarea severităţii astmului bronşic.
Atenţie: Trebuie ştiut că toţi pacienţii cu rinită şi rinosinuzită alergică ar trebui să efectueze spirometria, pentru că această afecţiune se asociază foarte frecvent cu astmul bronşic.
Prevenţie şi informare
În perioada 15 mai – 30 iunie 2012, Gral Medical desfăşoară campania “M-a făcut mama paraşutist”, campanie de prevenţie şi combatere a bolilor alergice.
Toţi participanţii vor beneficia de o consultaţie gratuită la medicul specialist alergolog plus 63% reducere la 10 teste cutanate.
Află cauza alergiei tale în clinicile Gral Medical:
- Clinica de Diagnostic Gral: 021-323.00.00
- Clinica Gral Colentina: 021-317.83.95
- Clinica MC Gral Ploieşti: 0244-597.753
- Clinica OncoFort Craiova: 0351-442.419
sau online la pe www.gralmedical.ro
