Fumul, praful și ceața învăluie multe dintre orașele moderne ca o consecință a activității umane. Smogul/smogul fotochimic este noul mediu de viață pentru milioane de oameni. Particule microscopice conținute în fumul emis de fabrici, centrale termice, mașini și multe alte surse sunt emise în atmosferă în fiecare zi.
Poluanții atmosferici nu deteriorează pielea doar prin acțiune directă, dar contribuie și la erodarea stratului protector de ozon. Radiații cosmice care sunt blocate în mod normal de stratul de ozon se infiltrează în atmosferă. Expunerea la radiația solară este în prezent mai intensă și mai largă decât oricând în istoria omenirii.
Efectele radiației solare asupra pielii sunt deja larg cunoscute în timp ce efectele poluării sunt încă subapreciate. Studiile referitoare la mijloacele de protecție a pielii arată că poluarea atmosferică a ajuns în prezent una dintre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii premature. Efectele sunt uscăciune cutanată, tulburări de pigmentare, disfuncții ale barierei de protecție a pielii. Un studiu științific a comparat femei locuind în medii urbane și rurale pe parcursul a 24 de ani de viață. S-a constatat că femeile care locuiesc în zone cu poluare accentuată prezintă semne de îmbătrânire cutanată mai severe, în special hiperpigmentare și riduri.
Particulele poluante solide/lichide suspendate în atmosferă au dimensiuni extrem de mici, în unele cazuri de 20 de ori mai mici decât porii cutanați. Funinginea, PAH (hidrocarburi aromatice policiclice), compușii organici metalici, au dimensiuni sub 2,5 microni; praful, polenul, sporii, sub 10 microni; particulele de nisip măsoară aproximativ 90 microni. Comparăm aceste cifre cu dimensiunea porilor cutanați (70-125 microni). Dimensiunile mici ale unor particule poluante le permit acestora infiltrarea în profunzimea structurilor pielii.
Producerea radicalilor liberi și inițierea unor efecte în cascadă la nivelul pielii sunt urmate de inflamație locală acută/cronică. Deteriorarea lipidelor bipolare din stratul cornos are ca efect alterarea funcției de barieră, uscăciune cutanată, scăderea capacității de răspuns în fața microbilor, iritanților, alergenilor, poluanților. Afecțiuni precum acneea, rozaceea, dermatita atopică sunt exacerbate într-un aer poluat. Colagenul din derm este de asemenea afectat, ceea ce se traduce prin scăderea elasticității și fermității pielii. Printre cele mai severe efecte ale poluării atmosferice se evidențiază deteriorarea ADN-ului cutanat, mutații genetice care culminează cu diverse forme de tumori maligne. Există o legătură între poluarea aerului și diverse erupții cutanate. S-a semnalat că, în perioadele cu niveluri crescute de poluare, în medii urbane crește numărul consultațiilor medicale pentru probleme respiratorii, erupții cutanate, cefalee. Se confirmă o corelație între poluarea aerului și alergii, altele decât cele respiratorii. Erupții cutanate de tipul dermatitei atopice, eczeme sunt în legătură directă cu nivelul ozonului și a particulelor poluante din aer.
mariana.tent@reviderm.ro
