Ambliopia este definita ca scaderea uni sau bilaterala a vederii, fara o cauza organica decelabila, in care un tratament precoce si corect instituit poate aduce vindecarea.Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita, in egala masura, a ambilor ochi. Ambliopia, numita si "ochiul lenes", debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. De obicei este afectat doar un ochi, dar poate aparea si binocular.
In functie de gradul de scadere a acuitatii vizuale ambliopia poate sa fie usoara, moderata sau severa. Debutul ambliopiei poate sa fie de la nastere pina in jurul varstei de 7-8 ani si este cu atat mai severa cu cat debutul a fost mai precoce si tratamentul mai tardiv.
Este recomandat ca pentru diagnosticarea ambliopiei, dar si a altor probleme de vedere, copilul sa fie examinat de catre medicul oftalmolog de cateva ori in perioada de crestere.
Cauze
Ambliopia strabica reprezinta scaderea acuitatii vizuale la ochiul care este deviat, mai ales in situatia in care deviatia este constanta /mai frecventa la acelasi ochi. Este cea mai frecventa cauza de ambliopie. Deoarece la nivelul creierului ajung doua imagini separate, acesta pentru a evita vederea dubla, are posibilitatea sa neutralizeze imaginea de la ochiul strabic, care in timp devine mai slaba, daca nu se incepe tratamentul.
Ambliopia anizometropica Daca intre cei doi ochi exista o diferenta de dioptrii (chiar si numai de o dioptrie) atunci spre creier vor pleca doua imagini de calitate diferita, iar creierul va ignora imaginea mai incetosata de la ochiul cu dioptrie mai mare. Cu cat diferenta de dioptrii intre cei doi ochi este mai mare cu atat mai severa este ambliopia.
Cand cele doua cauze se asociaza diagnosticul este precoce deoarece strabismul se observa mai usor de catre anturaj. Atunci cand este prezenta doar anizometropia (diferenta de dioptrii intre cei doi ochi) dar ochii sunt aliniati, diagnosticarea se face frecvent mai tarziu, uneori la varsta scolara, deoarece copilul poate sa aiba performante vizuale bune doar cu un singur ochi si nimic nu atrage atentia asupra deficitului vizual de la celalat ochi. De aceea copilul trebuie sa fie examinat de catre oftalmolog in perioada de crestere, incepand cu varsta de 2-3 ani, chiar daca aparent nu sunt probleme.
Ambliopia din vicii de refractie mari se caracterizeaza prin scadere de vedere moderata bilaterala la copii cu hipermetropii de peste +5 , sau miopii forte de -10 bilaterale.
Ambliopia de deprivare aceasta survine atunci cind exista un obstacol in calea vederii. Astfel, o cataracta congenitala operata tardiv, o ptoza palpebrala sau o opacitate corneana pot duce la o ambliopie ireversibila.
Simptome care sugereaza probleme de vedere
Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt. La majoritatea copiilor insa, ambliopia este greu de depistat. Semnele care pot indica ambliopia sint:
copilul nu fixeaza si nu urmareste obiecte
plange sau refuza acoperirea unui ochi
ochii nu sunt paraleli sau nu se misca simultan in anumite directii
copilul apropie jucariile de ochi si se apropie mult de televizor
pozitie anormala a capului frecventa (capul intors/aplecat intr-o parte)
o pleoapa cazuta (ptoza), care acopera pupila
pupila unui ochi/ambii de culoare alba
corneea cu transparenta scazuta
De multe ori copilul nu prezinta nici un semn si doar consultul la medicul oftalmolog poate sa identifice scaderea de vedere.
Diagnosticul ambliopiei
Examinarea acuitatii vizuale la fiecare ochi in parte este suficienta pentru a identifica o problema de vedere uni/bilaterala. La copilul mai mare acest examen poate sa fie facut si de medicul pediatru, asistenta, personalul medico-sanitar din gradinita sau scoala sau chiar de parinti prin acoperirea unui ochi pe rand si solicitarea sa numeasca anumite lucruri la diferite distante.
Diagnosticarea exacta, cuantificarea nivelului de ambliopie si indicatiile de tratament se pot face doar in urma unui consult specializat. Consultul trebuie sa cuprinda informatii despre antecedentele vizuale din familie (purtatori de ochelari, ambliopie la unul din parinti/bunici) si probleme legate de nastere si dezvoltarea ulterioara a copilului (prematuritate, tratamente efectuate la varsta mica).
Examinarea este adaptata varstei copilului. Astfel sub 2 ani in perioada preverbala medicul observa copilul daca fixeaza obiectele si mentine fixatia cu fiecare ochi in parte, si daca motilitatea oculara este buna in toate directiile. Acuitatea vizuala se poate verifica prin diferite teste incepand de la varsta de doi ani si se face acoperind pe rand cate un ochi cerand copilului sa numeasca anumite imagini, simboluri sau cifre si litere.
Masurarea refractiei oculare ( a dioptriilor) este o etapa importanta in diagnosticarea cauzei ambliopiei si deciziei terapeutice. Uneori daca copilul colaboreaza dificil sunt necesare aparate si metode speciale (existente doar in cabinete de oftalmopediatrie) pentru masurarea refractiei, sau chiar repetarea consultului pana se obtin masurari exacte. Obligator la copilul mic aceste masuratori trebuie facute si dupa instilarea unor picaturi care relaxeaza acomodatia oculara (derivate de atropina).
Examinarea mediilor oculare permite stabilirea integritatii anatomice a structurilor intraoculare (cornee, cristalin, fund de ochi).
Tratamentul
Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curind posibil dupa diagnostic. Tratamentul precoce poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de virsta de 7 ani). Cu cit copilul este mai mic cind i se instituie tratamentul, cu atit mai bune sint sansele pentru dezvoltarea unei bune vederi. Ambliopia este greu de corectat dupa virsta de 9 ani, desi rezultate bune au fost raportate in anumite situatii si dupa aceasta varsta.
Corectia optica a viciilor de refractie se face prin prescrierea de ochelari sau lentile de contact. Prescrierea corectiei optice trebuie sa tina cont de masurarea refractiei oculare si este cat mai apropiata de aceste valori sau chiar identica. In acest fel se creeaza premisele ca imaginea formata sa fie de calitate, clara si corecta. Subcorectile, adica prescrierea de dioptrii mult mai mici pe ochelari decat pe masuratori nu face decat sa intirzie procesul de reeducare a vederii.
Tratarea ochiului ambliop se face prin metode de stimulare vizuala preferentiala a ochiului cu vedere mai slaba.
Ocluzia adica acoperirea ochiului dominant, sanatos, cu ajutorul unui plasture, un anumit numar de ore pe zi, stabilit de medic, pe perioade mai lungi de timp pana se egalizeaza acuitatile vizuale intre cei doi ochi. Ocluzia este o metoda foarte eficienta dar trebuie supravegheata de medic periodic. Nu se intrerupe ocluzia brusc niciodata pentru ca exista pericolul recaderilor mai ales la copilul mic. Dupa obtinerea unei acuitati vizuale bune pe ochiul ambliop, urmeaza neaparat o perioada de consolidare a cestui rezultat. Controalele periodice trebuie sa continue pana sistemul vizual a ajuns la maturitate (in jurul varstei de 8 ani) cand rezultatele obtinute sunt deja stabile pe termen lung.
Penalizarea optica sau medicamentoasa se foloseste la copilul mic atunci cand acesta refuza ocluzia, sau in perioada de consolidare a rezultatelor obtinute prin ocluzie. Penalizarea creeaza o incetosare partiala a vederii la ochiul dominant, obligand astfel creierul sa foloseasca imaginea ochiului mai slab. Nu este la fel de eficienta ca si ocluzia si de aceea este mai rar folosita. Cel mai frecvent se foloseste penalizare prin instilare de picaturi (atropina) in ochiul sanatos.
Exercitii de stimulare a vederii exista mai multe tipuri de aparate (inclusiv exercitii special concepute la calculator) care stimuleaza vederea ochiului ambliop. Aceste exercitii se fac zilnic sau periodic, in timpul orelor de ocluzie. Antrenarea vizuala suplimentara duce la recuperare mai rapida si permite astfel reducerea orelor de ocluzie.
Interventii chirurgicale sunt necesare uneori pentru a corecta bolile oculare asociate.
Chirurgie de eliberare a axului optic pentru a permite imaginii sa se formeze la nivelul retinei : operarea cataractei congenitale la varsta cat mai mica, operatii de ridicare a pleoapei in ptoza totala, transplant de cornee pentru opacitati corneene.
Chirurgia strabismului este o etapa importanta in tratament, pentru ca aliniaza globii oculari, conditie esentiala pentru dezvoltarea vederii binoculare dar nu inlocuieste corectia optica, iar ocluzia si supravegherea vederii trebuie sa se faca si dupa operatie.
Tratamentul ambliopiei este un tratament de durata cu rezultate foarte bune daca se incepe devreme si se respecta indicatiile medicale si controalele periodice. La varsta adulta tratamentul ambliopiei nu mai are rezultate, de aceea trebuie insistat pe verificarea oftalmologica a copilului de la varsta mica, control ce trebuie repetat pe perioada cresterii de cateva ori pentru siguranta unei dezvoltari vizuale corecte si maximale.
Geno Geno
Buna ziua, am o programare la doamna doctor Mihaela Dragomir pe data de 25 noiembrie. Sunt din Timisoara am 29 de ani si am strabism divergent din copilarie, ochiul fuge spre tampla. As dori sa stiu daca se poate opera cu success si care ar fi riscurile operatiei. Mentionez ca port ochelari dar dioptriile sunt foarte mici, pe stangul sticla goala si dreptul 0,25, ochiul nu fuge permanent si doar atunci cand sunt obosita. Nu am mai facut nici un fel de interventie chirurgicala pana acum pentru ca mi s-a zis ca se poate indrepta foarte usor prin ochelari dar pana la varsta asta nu am vazut nici o schimbare. As dori tare mult sa scap de aceasta problema inestetica si daca ar fi si alte solutii inafara de bisturiu sau ochelari, recunosc ca am teama de operatii si anestezi. Astept un raspuns din partea doamnei doctor Mihaela Dragomir
Oct. 24, 2014, 1:39 p.m.