Dr. Claudiu Anghel
Cancerul de stomac este o afecţiune care se formează în ţesutul care căptuşeşte stomacul, conform definiţiei Institutului Naţional de Cancer din SUA. Cele mai multe cancere de stomac apar în celulele stratului interior al stomacului (mucoasa), care în mod normal produc şi eliberează mucus şi alte fluide. Aceste cancere se numesc adenocarcinoame şi reprezintă aproximativ 90% din cancerele de stomac.
Cancerul gastric rămâne încă o boală în care, deocamdată doar chirurgia are un cuvânt de spus. De ea depinde speranţa de viaţă a pacientului. Din păcate speranţa de viaţă a pacientului bolnav de cancer gastric este rezervată; supravieţuriea până în 5 ani este de 50% iar la 5 ani, postoperator nu depăşeşte 10%.
De cele mai multe ori pacientul ajunge târziu să consulte medicul chirurg. Boala avansează asimptomatic o lungă perioadă de timp. Simptomele apar tardiv, când cancerul invadează structurile vecine sau de cele mai multe ori obstruează lumenul gastric (saţietate precoce/vărsături postrandiale) şi alteori tumora sângerează (scaune negre şi urât mirositoare, anemie, scădere ponderală marcantă). Este necesar un screening care se poate face prin programarea iniţială la medicul gastroenterolog şi apoi o endoscopie digestivă.
Cancerul gastric creşte în medie cu 0.5 cm la 2 ani; pentru a deveni simptomatică la un volum de cca 5 cm, tumora creşte în decurs de de cca 10 ani. În concluzie cancerele gastrice pot fi tratate încă din stadiile incipiente dacă pacientul efectuează endoscopie digestivă superioară, conform ghidurilor de prevenţie existente.
Cea mai comună formă de cancer gastric este adenocarcinomul. Restul cancerelor sunt rare.
Simptomatologie:
- simptomatologie săracă la debut, poate chiar sa lipsească
- lipsa poftei de mâncare
- vărsături
- scădere ponderală
- hemoragie digestivă
- anemie
- tumoră palpabilă
Diagnosticul pozitiv: se face coroborând datele clinice cu examinarea endoscopică cu biopsie a formaţiunii tumorale şi examenul imagistic. Toate aceste date oferă medicului chirurg oportunitatea de a face un bilanţ general şi de a aplica protocolul terapeutic corespunzător.
Tratament:
Singurul tratament cu valoare certă rămâne cel chirurgical. Radioterapia şi chimioterapia pot interveni ca soluţii adjuvante. Obiectivul oricărui tratament chirurgical în cancerul gastric trebuie să fie rezecţia completă fără ţesut tumoral restant.
Tratamentul chirurgical radical şi curativ poate fi îndeplinit în cancerele precoce (cele incipiente). Chirurgia radicală se poate practica şi în alte stadii, fiind presupus curativă.
Gastrectomia
Rezecţia gastrică sau gastrectomia reprezintă operaţia de exereză (scoatere) a tumorii şi impune rezecţia parţială sau totală a stomacului şi rezecţii asociate de organe în cazul în care acestea prezintă invazie tumorală ( au fost afectate şi alte organe). Este contraindicată în prezenţa metastazelor la distanţă, în cazul pacienţilor trataţi sau în cazul tumorilor inextirpabile (invazie locoregională masivă).
Conduita operatorie:
Se practică anestezia generală a pacientului. Incizia se face pe linia mediană de la nivelul xifoidului (cartilaj care formează extremitatea inferioară a sternului), până la nivelul buricului (cu posibilitate de prelungire în funcţie de aspectul intraoperator). Intotdeauna echipa operatorie va face tot posibilul pentru a exciza tot ţesutul tumoral (viza curativă şi radicală). Metoda de reconstructţe a continuităţii digestive este în general apreciată intraoperator, pacientului explicându-i-se implicaţiile fiecărui tip de reconstrucţie. Spitalizarea pacienţilor operaţi de cancer gastric este în general bine tolerată de aceştia, recuperarea fiind specifică fiecărui pacient.
Evoluţia postoperatorie este de obicei bună. Pacienţii respectă schimbarea micilor tabieturi alimentare, ajungând după o perioadă de minim 6 luni-1 an la mese în cantităţi din ce în ce mai mari.
