Redactia Saptamana Medicala
La şcolari, tulburările de somn afectează negativ comportamentul, rezultatele şcolare şi calitatea vieţii.
Dintre toate tulburările legate de somn la preşcolari şi şcolari, raportarea sistematică de către aparţinători a sforăitului nocturn, marker al tulburărilor de ventilaţie în somn (TVS), se asociază cu agresivitate, neatenţie şi hiperactivitate şi se corelează negativ cu scorurile de performanţă cognitivă, executivă şi fono-lingvistică (parametri critici pentru citit).
„Somnul este o fereastră către creierul în curs de maturizare” afirmă adesea neurofiziologii. Având în vedere legăturile multidirecţionale dintre tulburările de somn şi cele de dezvoltare neuropsihică la copil, această afirmaţie este justificată.
Studiile continuă să demonstreze consecinţele negative ale privării de somn la copii şi adolescenţi. Acestea includ:
- hiperactivitate,
- nervozitate,
- tulburări de concentrare,
- risc de traumatisme accidentale,
- tulburări de memorie.
Familiile copiilor cu tulburări de somn au de asemenea de suferit, prezentând efecte negative diurne şi stress familial important.
Manifestările clinice ale insomniei pediatrice diferă de tabloul clinic al adultului, prin faptul că micuţii privaţi de somn prezintă adesea comportamente paradoxale cu hiperactivitate şi nelinişte, iar cei care raportează insomnia sunt aparţinătorii.
Tulburările de ventilaţie în somn (TVS) la copii includ un spectru de condiţii de la sforăitul primar (ce afectează 10% din copii) la apneea în somn a copilului (afectează 1-3% din copii, definită prin pauze respiratorii în somn cauzate la copil de hipetrofia ţesutului limfatic din faringe, cu mecanisme şi soluţii terapeutice diferite faţă de apneea adultului).
Apneea în somn este considerată de tip infantil la copilul sub 12 ani; peste vârsta de 12 ani mecanismul de producere şi opţiunile terapeutice sunt asemănătoare cu apneea adultului.
Manifestările comune ale TVS (Tulburările de ventilaţie în somn) la copii includ:
- sforăit intens,
- respiraţie laborioasă,
- balans toracoabdominal,
- treziri cu sufocare, transpiraţii nocturne (activare simpatică prin hipoxemie)
- enuresis (eliberare de peptid natriuretic atrial în episoadele de tahicardie induse de hipoxemie).
Factorii de risc includ:
- hipertrofia amigdaliană/adenoidiană,
- obezitatea,
- rinita alergică,
- malformaţiile craniofaciale (în special micrognatismul)
- malocluzia dentară
Diagnosticarea tulburărilor de somn la copii
Diagnosticul se pune prin monitorizarea funcţiilor vitale în somn (polisomnografie fie la domiciliu fie supravegheată în spital).
Copilul apneic este uşor de recunoscut, având „faciesul adenoidian” caracteristic, cu respiraţie orală, nas mare şi bărbie mică, tulburări auditive prin inflamaţia cronică în sfera ORL, aspect încercănat, obosit, mereu neatent şi indisciplinat.
Vă recomandăm să fiți atenți la somnul și comportamentul copiilor Dvs.
Dacă depistați din timp anumite semne care vă pun pe gânduri, nu ezitați să mergeți la un medic cu Competență în Somnologie.
În cazul în care nu știți în zona Dvs un asemenea medic pneumolog cu Competență în Somnologie, sunați la Call Center VitalAire România 0757.20.20.40. Noi vă vom îndruma către cel mai apropiat medic din zona Dvs.
Miniarticole publicate prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR „DR. I. CZIHAC din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar în medicină internă și medic specialist în pneumologie, Atestat în Competență Medicina Somnului – din cartea „DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura: Tehnopress.
