Redactia Saptamana Medicala
Bronşita acută este o reacţie inflamatorie acută a mucoasei bronşice, manifestată prin semne cauzate de iritaţia terminaţiilor nervoase, tulburărilor secretorii şi motorii ale aparatului mucociliar şi exprimate clinic prin durere, tuse şi expectoraţie mucoasa sau mucopurulentă. În mod obişnuit, odată cu mucoasa bronşică este interesată şi cea a traheei, astfel că este corect să vorbim despre traheobronşita acută.
După natura lor, factorii etimologici ai traheobronşitelor acute pot fi împărţiţi în:
1) infectioşi; 2) fizico-chimici; 3) alergici.
Rolul principal le revine factorilor infecţioşi. Infecţiile sunt reprezentate în 80% din cazuri de virusuri, aproape orice virus patogen pentru om putându-i afecta şi căile respiratorii.
Grefarea virusurilor este favorizată de reducerea eficienţei aparatului mucociliar, scăderea capacitătii de apărare celulară şi umorală a aparatului respirator. Astfel, fumatul, atmosfera poluată, expunerea la variaţii de temperatura şi umiditate, foamea, frigul, surmenajul, schimbarea situaţiilor sociale sau a structurilor de grup, modificarea profundă a felului de viaţă sau orice altă circumstanţă care favorizează creşterea secreţiei de 17-hidroxicorticosteroizi reprezintă un complex de factori care se însoţesc de creşterea incidenţei infecţiilor respiratorii.
Acţiunea substanţelor iritante, a vaporilor şi gazelor, este cauzată de faptul că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, modificându-i structura fizico-chimică, cât şi mecanismele care asigură energia necesară activităţii aparatului ciliar.
în cazul reacţiilor alergice, acestea se însoţesc de punerea în libertate a unor mediatori chimici capabili să acţioneze ”printre altele” şi asupra receptorilor histaminergici, producând astfel modificarea permeabilităţii capilare şi declanşarea proceselor inflamatorii.
acute cauzate de viroze se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci şi umede, printre altele,şi în urma faptului că unele virusuri se multiplică preferenţial la temperaturi mai scăzute. În mod obişnuit, boala începe cu frison, senzaţie de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, arsuri în fundul gâtului, toate însoţite de o stare subfebrilă. Afectarea traheei şi a bronhiilor mari se manifestă prin apariţia unei senzaţii de gâdilare sau arsură retrosternală, însoţită de tuse fără expectoraţie. Tusea este declanşată de vorbire, efort respirator minim, schimbarea temperaturii atmosferei şi se însoţeşte de accentuarea durerilor toracice, retrosternale şi a cefaleei. Uneori, tusea este atât de rebelă şi chinuitoare, încât împiedică somnul şi epuizează bolnavul..În cazul afectării şi a laringelui apare răguşeala, tusea îşi modifică timbrul, respiraţia devine zgomotoasă, apare dispneea.
Traheobronşita alergică
Însoţeşte adesea o rinită sau sinuzită alergică. Tusea are de obicei caracter spastic, asmatiform, fiind însoţită adesea de expir prelungit, şuierător, iar sputa este bogată în eozinofile.
Profilaxia constă în mărirea rezistenţei organismului printr-o alimentaţie corectă, mişcări în aer liber, exerciţii fizice, adaptarea progresivă la variaţiile de temperatură, suprimarea fumatului, corectarea unor malformaţii sau infecţii ale căilor respiratorii superioare şi evitarea aglomeraţiilor umane în condiţii epidemiologice favorizante.
Cele mai bune rezultate în tratarea acestor afecţiuni se obţin prin terapie cu aerosoli salini şi ionizare intensivă, la care se poate asocia şi tratament homeopat. De toate acestea puteţi beneficia în cadrul Salinei din Bucureşti (centru de reabilitare a căilor respiratorii).
