La conferinţa de presă , organizata de Mediafax şi APAH-RO, dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în toată lumea în 28 iulie, au fost abordate teme de interes precum strategia privind prevenţia şi diagnosticarea precoce a hepatitei, accesul pacienţilor cu hepatită la tehnici terapeutice şi tratamente de ultimă generaţie, programul de transplant hepatic în România, rolul medicului de familie pentru pacienţii cu boli hepatice şi pentru societate, medicamentele destinate hepatitei care se vor regăsi pe lista de compensate şi gratuite.
"Ministerul Sănătăţii a întreprins o serie de măsuri, printre care şi identificarea unicului distribuitor de pe piaţa din România al vaccinului pentru heptatita B. Având în vedere urgenţa, a fost iniţiată achiziţia prin procedură de urgenţă pentru 50.000 de doze de vaccin, care să acopere o perioadă de două-trei luni, urmând ca, în paralel, să se desfăşoare procedura de achiziţie centralizată pentru restul de 156.000 de doze de vaccin", a spus secretarul de stat Dorel Săndesc, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, data estimată pentru livrarea primului lot de doze de vaccin este luna august.
"În luna august va veni primul lot de doze, care va asigura vaccinarea pentru două-trei luni de zile, urmând ca procedura în sine să asigure toate dozele necesare", a mai spus Dorel Săndesc.
Secretarul de stat a explicat că, încă din luna iunie, Direcţia Generală de Asistenţă Generală şi Siguranţă Publică a Ministerului Sănătăţii a solicitat Direcţiilor de sănătate publice identificarea tuturor copiilor născuţi în această perioadă şi care urmează să fie "recuperaţi la vaccinare", după achiziţionarea vaccinului.
Vasile Ciurchea: Numărul pacienţilor şi costurile pentru tratamentul hepatitei s-au dublat în ultimii 5 ani
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a spus, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, că în 2009, aproximativ 20.000 de pacienţi erau înregistraţi la CNAS pentru tratamentul hepatitei, suma alocată fiind de 237 de milioane de lei. Vasile Ciurchea a adăugat că anul trecut au fost în tratament aproximativ 32.000 de pacienţi şi s-au alocat 387 de milioane de lei.
"În 2014, până în prezent, s-au cheltuit 86,7 milioane de lei pentru aproximativ 10.000 pacienţi, deci până la sfârşitul anului vor fi, cel mai probabil, peste 40.000 de pacienţi şi suma estimată este de peste 470 de milioane de lei", a declarat preşedintele CNAS.
Vasile Ciurchea a precizat că tratamentul pentru ciroză costă în jur de 54.000 de lei, iar cel al hepatitei este de aproximativ jumătate din această sumă. "În momentul de faţă, nu există listă de aşteptare pentru hepatită. Trebuie să recunosc că există o oarecare întârziere de la depunerea dosarului şi până la aprobare, pentru că dosarul trebuie văzut de o comisie. Acest dosar mai depinde şi de deschiderile bugetare, întrucât Casa nu are de la început suma, ci banii se colectează lunar şi se cheltuie lunar", a mai spus Ciurchea.
Preşedintele CNAS a adăugat că nu îşi doreşte liste de aşteptare, deşi este posibil ca acestea să reuşească să echilibreze bugetul mai bine.
"Mi-aş dori ca diagnosticul de hepatită să se pună cât mai repede, pentru ca aşa ar scădea costurile şi complicaţiile. (...) Ideal ar fi transplantul. Se face destul de bine, dar cred că ar trebui o corelare mai bună între program şi alocări, pentru a nu fi în faza în care găsim organ şi nu mai avem bani. Mă gândesc ca la registrul de hepatită, pe care doctorul Streinu Cercel îl va pune în mişcare, să cooptăm toţi actorii din sistem, ca să introducă pacienţii cât mai repede acolo. Dacă vorbim de medicina de familie, poate găsim o formă să îi compensăm, ca să descopere cât mai repede astfel de cazuri, pentru că astfel costurile sunt mai mici. Dintr-o sumă destul de fixă din buget poţi să ţii mai mulţi pacienţi", a declarat Ciurchea.
Întrebat în ce măsură România îşi va permite noile molecule de tratament, preşedintele CNAS a răspuns: "Va trebui să ne permitem noile molecule, dar vom vedea dacă mai mult sau mai puţin." Vasile Ciurchea a mai spus că se va încerca să se discute cu producătorii de medicamente pentru găsirea unor soluţii.
Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 1,4 milioane de persoane se îmbolnăvesc anual de hepatita A, 240 de milioane suferă de hepatită de tip B, iar 150 de milioane au contractat virusul hepatic C. La nivel mondial, hepatita ucide în fiecare an circa 1,4 milioane de persoane şi afectează alte sute de mii de persoane.
În România, sunt estimate a fi 10 la sută din cele 12 milioane de persoane din Europa care se presupune că ar fi infectate cu virus hepatitic C. Alarmant este faptul că specialiştii prognozează un vârf al incidenţei hepatitei în 2020, în urma cumulului obţinut între pacienţii infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.
Potrivit celui mai recent raport lansat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), România se situează pe ultimul loc din 30 de state europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale specializate.
