Dr. Liliana Padure Conf.
Mă adresez dumneavoastră pentru că, având experienţa a 30 ani în observarea nemijlocită a copiilor aduşi la consultaţii, doresc să îndrum părinţii, anturajul micuţilor (educatori, medici de familie) să nu ignore nicio tulburare de motricitate, de tonus muscular, de poziţionare osoasă, asimetrii ale gâtului, capului, trunchiului, pliurilor cutanate, oricât de neînsemnate ar fi, aceasta nu pentru a panica părinţii, ci pentru a preveni instalarea unor tulburări dificil de corectat, posturi vicioase care impietează armonioasa dezvoltare a copilului.
Trebuie să ne educăm în sensul de a semnala echilibrat anomaliile mici, care sunt mai uşor de corectat, decât să ajungem la instalarea deformărilor costisitor de tratat, greu de suportat (intervenţii chirurgicale pentru torticolis, displazii luxante etc. - sigur, acestea sunt necesare şi spectaculoase într-un tratament coerent, la caz, dar nu trebuie să uitam riscul anestezico-operator, care nu trebuie minimizat).
O înclinare a capului nou-născutului sau sugarului depistată precoce, investigată adecvat (dacă e doar un torticolis congenital muscular), este corectată nedureros de echipa recuperatorie: medic, kinetoterapeut, ortezist; mama, bine instruită, este garanţia reuşitei, ea fiind cea care învaţă să-i poziţioneze capul, să execute mişcările corect şi să respecte sfaturile noastre.
Părinţii trebuie să semnaleze întârzierea, asimetria în posibilităţile de mişcare ale sugarului; motivaţii precum “e puturos” sau “e grăsuţ”, “are lipsă de calciu”, pentru care nu se rostogoleşte, trebuie clarificate de medic, care apreciază potenţialul motric al sugarului, îi oferă stimulii kinetici şi atrage atenţia că sugarul nu e o păpuşă ce “decorează” pătuţul.
El trebuie obişnuit pe covorul curat, să se deplaseze liber în spaţiu spre mamă, cu care comunică, şi nu mutat dintr-un loc călduţ în altul.
Neglijarea piciorului plat, a genunchiului în X sau O, pe care le banalizăm, înseamnă a neglija lanţul cinematic dintre gleznă, genunchi, şold şi coloană, a uita că tonusul muscular modelează osul la un copil aflat în plină creştere şi dezvoltare.
Mai subliniez şi că ghetuţa este pentru copil un reper, mersul însemnând începutul stabilităţii şi autonomiei - acest reper este ajustat profesionist în funcţie de aspectul piciorului fiecărui copil şi de “călcătura” acestuia.
Sunt de acord că nu trebuie să stigmatizăm copilul cu diagnostice şi să nu speriem mama, dar o îndrumăm să-şi educe copilul către iubirea de mişcare (o mişcare dirijată de specialişti), ca să meargă şi să se postureze corect în şezând, în ortostatism. Tulburările de statică vertebrală decelate la timp se corectează şi previn dezastrele târzii ale coloanei.
Centrul nostru - CENTRUL MEDICAL CLINIC DE RECUPERARE NEUROPSIHOMOTORIE PENTRU COPII “DR. N. ROBĂNESCU” BUCUREŞTI (structură unică, for metodologic, reper în recuperarea/reabilitarea copiilor cu deficienţe loco şi neuropsihomotorii) - îndrumă şi tratează copiii cu torticolis, cu picior plat, valg, var şi tulburări de mers, de postură, diferite paralizii, malformaţii diverse, încercând să IMPLICE părinţii în educaţia pentru dezvoltare armonioasă prin mişcare şi reeducarea abilitaţilor, aşa cum minunat le-a înscris Dumnezeu în engramele cerebrale de mişcare încă înaintea naşterii.
