Dr. Mihaela Oros
Astmul bronșic prezintă o variabilitate diurnă importantă. Simptomatologia are tendința de a se accentua pe parcursul nopții sau în primele ore ale dimineții și poate prezenta variații de la o zi la alta, variații sezoniere sau modificări pe termen lung.
La baza acestor variații stau o serie de mecanisme, precum obstrucția fluxului aerian, inflamația căilor respiratorii și hiper-reactivitatea bronșică. Metodele diagnostice actuale sunt orientate către identificarea uneia sau mai multor dintre aceste caracteristici esențiale ale bolii.
În acest context, dimensiunea temporală, considerată a patra dimensiune în evaluarea bolii, capătă o importanță deosebită în diagnosticul și înțelegerea astmului.
La pacienții cu astm simptomele nocturne sunt insoțite de modificări circadiene(x) ale parametrilor funcției pulmonare
- Volumul Expirator Maxim pe Secundă (VEMS) și viteza maximă cu care aerul este expirat (PEF) pe timpul nopții sunt reduse
- Pacienții care prezintă scăderi mari ale PEF pe parcursul nopții au o hiper-reactivitate bronșică crescută în timpul zilei
- Variația diurnă a efectului bronhodilatatoarelor poate fi semnificativă chiar și la pacienții cu astm bine controlat
- Amplitudinea variabilității diurne a PEF poate crește de până la patru ori în astmul necontrolat comparativ cu o perioadă fără simptome
- Scăderile nocturne ale funcției pulmonare reprezintă un marker obiectiv important pentru controlul bolii
(x) Ceasul biologic intern (coordonat din hipotalamus) reglează ciclurile de ~24 de ore ale somnului, temperaturii corpului, secreției hormonale și digestiei. Modificările sau tulburările ritmului circadian apar atunci când acest ceas se decuplează de mediul extern.
Inflamația căilor respiratorii pe timpul nopții este crescută comparativ cu intervalul diurn:
- Variația diurnă a FeNO (x) în astm a fost demonstrată în mai multe studii. La populația pediatrică s-a arătat că valorile FeNO variază pe parcursul zilei, cele de dimineață fiind cu aproximativ 14% mai mari decât cele de seară
(x) nivelul de oxid nitric din aerul expirat, produs în mod natural de corpul uman - Eozinofilia (x) căilor respiratorii prezintă, de asemenea, variabilitate diurnă. Numărul de eozinofile din lavajul bronhoalveolar la ora 04:00 este de două până la trei ori mai mare decât la ora 16:00 la pacienții cu astm (dar nu și la subiecții sănătoși)
(x) afecțiune în care numărul de eozinofile (un tip de globule albe sau leucocite din sânge) crește peste limita normală
Ceasul circadian are rolul de a sincroniza numeroase procese biologice cu variațiile zilnice previzibile ale mediului. La nivel molecular, se reglează mii de gene, generând o rețea ierarhizată de oscilatori care funcționează coordonat la nivel celular, tisular și al întregului organism.
Ritmul circadian este susceptibil la modificările generate de stilul de viață și de factorii de mediu, care, la rândul lor, influențează apariția și evoluția bolilor metabolice, respiratorii și cardiovasculare. Astfel, stilul de viață joacă un rol esențial în predispoziția indivizilor la aceste afecțiuni, nu doar prin contribuțiile sale „clasice” (precum alimentația și activitatea fizică), ci și prin impactul pe care îl are asupra reglării ritmurilor circadiene.
