Specialiştii definesc anxietatea ca fiind o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare excesivă, nemotivată, în absenţa unor cauze evidente care să le determine. Atunci când suntem într-o situaţie pe care o resimţim periculoasă sau anticipăm ca ar putea deveni, în organism se instalează o stare de alertă care îl pregăteşte pentru unul din cele două tipuri de răspunsuri posibile: lupta sau fuga. Această stare de alertă este responsabilă de creşterea pulsului, a tensiunii arteriale, accelerarea respiraţiei, transpiraţii, furnicături, încordarea întregului organism şi alte modificări care pot să apară.
În conditiile în care astfel de manifestări sunt prezente foarte des sau pe perioade mai mari de timp şi la o intensitate crescută, ele pot determina apariţia tulburărilor anxioase.
Atacul de panică este o formă de manifestare a anxietăţii care apare pe neaşteptate, se instalează şi se derulează cu rapiditate, generând teamă şi nelinişte pentru persoana în cauză. Durata medie a unui atac de panică este de 15-20 de minute de la debutul intempestiv şi până la diminuarea/dispariţia simptomelor caracteristice.
Pacientul cu atacuri de panică prezintă palpitaţii, transpiraţii, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de sufocare, nod în gât, tremurături/contracturi musculare, disconfort abdominal, ameţeli, înţepături, furnicături, senzaţie de pierdere a contactului cu realitatea, teamă de moarte sau de a nu înnebuni.
Un atac de panică este, de cele mai multe ori, un motiv întemeiat de teamă şi nelinişte pentru pacient, acesta fiind copleşit de temeri sau întrebări cu privire la ceea ce i se întâmplă, mai ales dacă avem în vedere faptul că atacurile respective apar fără un motiv evident, sunt repetitive şi se instalează destul de brusc.
Se consideră că tratamentul cel mai eficient este combinaţia terapiei medicamentoase cu şedinţe de psihoterapie cognitiv-comportamentală. În cadrul acestor şedinţe pacientul este susţinut emoţional şi ajutat să înţeleagă despre ce tip de tulburare este vorba, care sunt mecanismele de apariţie, să conştientizeze felul în care îşi interpretează propria situaţie şi semnificaţia pe care o acordă stărilor pe care le trăieşte. Totodată, pacientul este învăţat anumite tehnici de relaxare şi control al respiraţiei prin care să-şi diminueze senzaţiile neplăcute din timpul atacului.
Foarte important de reţinut pentru orice pacient cu probleme de anxietate este faptul că nu evenimentele sau situaţiile cu care se confruntă generează toate aceste trăiri şi simptome, ci felul în care le interpretează. Astfel, modificând felul în care priveşte şi abordează realitatea, modul de gândire şi convingerile personale, pacientul devine capabil să controleze şi să diminueze impactul acestei tulburări asupra activităţii sale.
Dr. Iulia Oprea, psiholog
Ioana
Unde o pot gasi pe dna doctor si cum pot face programare pt consult?
Nov. 9, 2012, 10:01 p.m.