Conf. Univ. Dr. Georgiana-Ozana Tache
Articol nr. 49
Bipedismul reprezintă unul dintre elementele esenţiale care ne-au asigurat un pas înainte pe scara evoluţiei. Mersul pe jos, cu regularitate, reprezintă o metodă eficientă pentru păstrarea şi redobândirea sănătăţii fizice şi psihice.
Efectele benefice ale mersului pe jos pot fi intuite, dar sunt şi demonstrate ştiinţific. A fost astfel demonstrat rolul pe care îl are mersul zilnic, pe o distanţă de câţiva kilometri, în prevenirea afecţiunilor aparatului cardiovascular, inclusiv asupra insuficienţei venolimfatice a membrelor inferioare, în afecţiunile aparatului respirator, în modularea sistemului imunitar, dar şi în prevenirea cancerului, în special de colon, mersul accelerând tranzitul intestinal, prevenind constipaţia cu toate neajunsurile ei. Mersul pe jos este o activitate naturală a aparatului locomotor, proiectat pentru mişcare şi locomoţie. Tendinţa actuală este ca mersul pe jos să fie eliminat din activitatea cotidiană, multă lume preferând motocicletele, autoturismul sau mijloacele de transport în comun. Nimeni nu se gândeşte la mersul pe jos ca la o activitate fizică normală, fără a ne referi la faptul că poate fi considerat chiar şi o activitate sportivă. Mersul pe jos se dovedeşte a fi o activitate cu multiple beneficii asupra stării de sanatate, uşor de practicat, fără riscuri, necostisitoare, putând fi uşor integrat în programul nostru cotidian.
Mersul pe jos stimulează activitatea cardiacă, realizând antrenamentul de care inima are nevoie pentru a funcţiona optim, pentru a se menţine în formă şi a face faţă unor solicitări neaşteptate. 30 de minute de mers zilnic reduc riscul de atac de cord în aceeaşi măsură ca şi un program intens de exerciţii fizice la sală. Mersul pe jos menţine tonusul muscular, creşte aportul de substanţe nutritive şi de oxigen la nivelul muşchilor, putând creşte forţa musculară şi rezistenţa la efort a maselor musculare ale membrelor inferioare, în caz că ritmul de mers devine alert şi se aleg trasee mai lungi de străbătut. Circulaţia sangvină la nivelul picioarelor este îmbunătăţită, se previne apariţia edemelor, a senzaţiei de picioare umflate şi obosite, este prevenită apariţia varicelor şi spargerea vaselor de calibru mic care conferă acel aspect inestetic tegumentelor coapselor şi gambelor. De asemenea, studiile au demonstrat scăderea nivelului colesterolului seric, cu efecte directe asupra scăderii valorilor tensiunii arteriale şi scăderea frecvenţei decompensărilor bolilor cardiace, în special a bolii cardiace ischemice, precum şi scăderea riscului de instalare a infarctului de miocard. Mersul pe jos creşte frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii, stimulează schimburile gazoase la nivel pulmonar, cu creşterea oxigenării ţesuturilor urmată de intensificarea proceselor metabolice. Este încetinit procesul de coagulare a sângelui, menţinându-se fluiditatea acestuia, se asigură protecţie faţă de afecţiunile trombotice, precum accidentul vascular cerebral şi infarctul.
Mersul pe jos îmbunătăţeşte activitatea sistemului imunitar, inducând astfel relaxarea psihică prin creşterea secreţiei de endorfine, alături de alte substanţe, fiind util persoanelor cu tulburări depresive. De asemenea, scade riscul de deces din cancer, studiile efectuate demonstrând faptul că persoanele care merg zilnic o distanţă de câţiva kilometri prezintă un risc de deces din cancer de două ori şi jumătate mai mic decât cei care nu parcurg astfel de distanţe cu aceeaşi frecvenţă.
Mersul pe jos este deci o sursă de sănătate pe care mulţi dintre noi o ignorăm, din cauza lipsei de timp, a comodităţii sau a necunoaşterii.
