Șef Lucrări dr. Sorina Maria Aurelian
„Exerciţiul fizic, în sine, poate înlocui orice medicament, dar nici un medicament din lume nu poate înlocui exerciţiul fizic“(P.H.Tissie)
Fragilitatea -identificare și diagnostic
Una dintre cele mai provocatoare probleme pentru populația în vârstă este starea clinică de fragilitate. Identificarea în timp util a fragilității poate ajuta la reducerea probabilității de progresie a acesteia și poate sprijinii gestionarea pe termen lung a sănătății și calității vieții. O metodă comună de a oferi acces la această îngrijire este prin protocoale de identificare și îngrijire a fragilității. Aproximativ 10% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani au fragilitate, ajungând la un sfert și jumătate dintre cei cu vârsta peste 85 de ani.
De-a lungul timpului, numeroși clinicieni au încercat să ofere o definiție fragilității, existând o gamă variată de opinii medicale asupra acestui concept. Dintre acestea, notabile sunt următoarele, ce percep fragilitatea ca:
- rezultatul reducerii abilităților fiziologice, limitând capacitatea de adaptare la stres sau la schimbări din mediu, un status de vulnerabilitate / slăbiciune;
- diminuarea rezervelor fiziologice ale organismului și un risc crescut de dizabilitate un stadiu între funcţional şi nefuncţional, între sănătos şi bolnav;
- pierderea rezistenţei.
Ulterior, au fost enunțate definiții ce se bazează pe conceptul afectării multisistemice a organelor.
Conceptul de fragilitate este un mod de a înţelege îmbătrânirea, de a avea o abordare particulară față de pacientul vârstnic fragil, atrăgând atenţia asupra vârstnicilor care se află la risc crescut de a deveni dependenţi şi de a prezenta un prognostic nefavorabil.
Pentru o longevitate activă trebuie inversată fragilitatea iar pacienții noștri să ajungă din stadiul prefragil în stadiul de robust. Cea mai facilă intervenție cu impact asupra bolilor cronice ale pacientului geriatric este activitatea fizică supravegheată și coordonată de o echipă multidisciplinară (geriatru, recuperare fizică, kinetoterapeut s.a.).
Inversarea fragilității prin excercițiul fizic
Aproximativ 2 milioane de decese pe an sunt atribuite inactivității fizice. OMS emite că un stil de viață sedentar ar putea să fie printre primele 10 cauze de deces și dizabilitate din lume. Aproximativ 60 -85% dintre oamenii din lume – duc un stil de viață sedentar, ceea ce îl face una dintre cele mai grave, dar insuficient abordate probleme de sănătate publică ale vremurilor noastre și aproape două treimi dintre copii sunt, de asemenea, insuficient de activi, cu implicații grave pentru sănătatea lor viitoare.
Activitatea fizică ca tratament include vindecarea, prevenirea recidivelor, încetinirea progresului bolii, ameliorarea simptomelor și/sau reducerea limitărilor funcționale prin creșterea fitnessului aerob și a forţei. Recomandările se bazează în primul rând pe studii asupra efectelor programelor specifice de activitate fizică în cazul unui anumit diagnostic.
„Everybody wants to grow old, but nobody wants to be old” iar una dintre măsurile eficiente cu impact asupra unei îmbătrâniri sănătoase o reprezintă activitatea fizică încă din perioada de adult tânăr.
Consolidarea rezilienței
Termenul „reziliență” este definit ca abilitatea de a reveni după o întâlnire stresantă sau o adversitate în viață. Este un concept cu mai multe fațete și dificil de măsurat, cu două categorii principale: reziliența fizică și reziliența psihologică (mentală și/sau cognitivă).
Reziliența fizică a devenit un subiect de interes în ultimii ani și este definită ca „abilitatea de a recupera sau optimiza funcția în fața pierderilor sau bolilor legate de vârstă”. Din acest motiv activitatea fizică și psihică intensă poate consolida reziliența și inversa fragilitatea.
Recuperarea geriatrică este un domeniu de interes larg pentru prescripția activității fizice în tratamentul multor patologii de la boli de inimă la boli psihiatrice sau oncologice cu reducerea semnificativă a mortalității și morbidității, pe lângă îmbunătățirea calității vieții pacienților vârstnici.
Medicina geriatrică are un rol important în prescrierea exercițiului pentru sănătate și motivarea pacienților să fie mai activi fizic indiferent de vârstă.
