Metodele de biologie moleculară sunt tehnici relativ noi, care permit identificarea prezenței anumitor secvențe de ADN și ARN din proba biologică analizată (prezența de ADN/ARN viral, detecția de mutații, discriminare alelică). Acizii nucleici (ADN/ARN) sunt compuşi chimici prezenţi în structura fiecărei celule şi sunt purtători de informaţie genetică.
Analizarea secvenţelor de ADN sau ARN permite identificarea agenţilor patogeni, precum virusurile şi bacteriile, identificarea unor mutaţii la nivelul genomului uman sau diferenţierea între gene înrudite, aspect esenţial în cadrul transplanturilor.
Analizele practicate în laboratorul de biologie moleculară din cadrul MedLife Grivița vin în sprijinul medicilor şi pacienţilor în cazul unor boli grave şi frecvente, precum hepatita B şi C sau HPV. Statisticile arată că milioane de români suferă de aceste patologii.
„Metodele de biologie moleculară au o importanţă iminentă în depistarea infecţiei cu virusul papiloma uman. Mai mult, în cazul hepatitelor B şi C, aceste metode oferă posibilitatea urmăririi evoluţiei bolii şi detectarea timpurie a rezistenţei la tratament. De asemenea, cu ajutorul lor se pot identifica gene care conferă riscul de apariţie a unor maladii umane, cum ar fi în cazul HLAB27, prezentă la 90% dintre bolnavii cu spondilită anchilozantă” , ne spune Dumitru Jardan, biolog, şef Laborator de Biologie Moleculară, MedLife Grivița.
Potrivit domniei sale, metodele de biologie moleculară prezintă grad înalt de sensibilitate şi specificitate; acestea permit efectuarea de diagnostic diferenţiat, putând evidenţia, în anumite stări patologice, prezenţa agentului infecţios. De exemplu, în cazul hepatitelor B şi C, virusurile pot fi depistate înainte ca organismul să genereze un răspuns imun împotriva acestora.
În funcţie de patologia studiată, probele pe care se efectuează analizele diferă, dar, de cele mai multe ori, implică deplasarea pacientului la cabinetul de recoltări şi prelevarea sângelui.
„Modul de recoltare este similar cu cel efectuat în cazul metodelor clasice, singura diferenţă fiind recipientul în care se recoltează. În cazul hepatitelor B şi C, sângele trebuie recoltat pe anticoagulant cu EDTA, iar transportarea trebuie să se facă în lăzi frigorifice, la o temperatură de 4˚C. Condiţiile care trebuie respectate sunt legate de modul de recoltare şi de transport al probelor”, a conchis domnul Jardan.
Parametrii de evaluare a examenului – sumar de urină
Examenul sumar de urină executat cu bandelete oferă informaţii complexe despre funcţia renală, dar şi despre funcţia ficatului şi a pancreasului. Acest tip de investigaţie evaluează 10 parametri:
- pH-ul urinei este, în mod normal, uşor acid, adică în jurul valorii de 5-6, orientativ. Un pH alcalin pune problema unei infecţii ale căilor urinare, iar unul acid poate apărea în caz de febră, diabet zaharat sau procese maligne.
- Densitatea urinei poate fi cuprinsă între 1015 şi 1025 şi depinde de concentraţia substanţelor dizolvate. Scăderea densităţii urinare se întâlneşte în insuficienţa renală cronică.
- Proteinele urinare sunt de obicei absente, dar în condiţii speciale pot fi prezente urme fine. Sunt pozitive dacă depăşesc 150 mg/l şi semnifică prezenţa unei boli renale. Microalbuminuria nu poate fi depistată.
- Glucoza nu este prezentă în urină în condiţii normale. Totuşi, poate apărea în cazul ingestiei unor cantităţi mari de dulciuri, după eforturi fizice mari, dar şi în diabet zaharat, în hepatopatii, hipertiroidism etc. Reacţii fals pozitive pot fi întâlnite din cauza prezenţei în urină a unor cantităţi mari de vitamina C sau a corpilor cetonici.
- Corpii cetonici nu apar în urina normală. Prezenţa lor semnifică existenţa unui diabet zaharat decompensat sau a unui regim alimentar dezechilibrat.
- Pigmenţii biliari, reprezentaţi în principal de urobilinogen (UBG), dau culoare urinei. Prezenţa lor în cantitate crescută semnifică existenţa unui icter.
- Bilirubina nu trebuie să fie prezentă în urina normală.
- Nitriţii sunt absenţi în urina normală. Prezenţa lor în urină semnifică existenţa unei infecţii urinare, dar nu toate infecţiile urinate sunt însoţite de creşterea nitriţilor.
- Leucocitele şi hematiile sunt de obicei absente, iar prezenţa lor în număr crescut în urină semnifică existenţa unei infecţii urinare sau a unei afecţiuni renale glomerulare.
Metoda de lucru: se utilizează bandelete de urină citite automat de un analizor Uripath 720.
Eliberarea rezultatelor: în 3 ore.
