Cataracta este o afecţiune oftalmologică ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea calităţilor cristalinului . Cristalinul este lentila ochiului şi se află imediat în spatele părţii colorate a ochiului, irisul. Caracteristica principală a cristalinului este acomodaţia, prin care înţelegem capacitatea de a vedea la toate distanţele.
Aproximativ 70% din persoanele de peste 60 de ani vor dezvolta cataractă; există însă cazuri în care această afecţiune poate fi întâlnită şi la persoane mai tinere. Cataracta poate fi congenitală sau dobândită. Înaintarea în vârstă este însă cea mai importantă cauză de apariţie a cataractei. Alţi factori ce pot influenţa sau determină apariţia cataractei sunt: medicamentele (ex.:cortizonul), mediile toxice, bolile sistemice (ex.:diabet), traumatismele, expunerea la raze ultra violet şi nu în ultimul rând ereditatea. În stadiile avansate, netratată, cataracta poate produce complicaţii grave.
De cele mai multe ori cataracta afectează ambii ochi , sunt foarte rare cazurile în care cataracata apare doar la un singur ochi. Scăderea vederii, datorate cataractei nu este însoţită de durere. Principala acuză a pacientului este scăderea progresivă a vederii sau înceţoşarea acesteia. Pacientul este nemulţumit de vederea sa şi încearcă în zadar schimbarea ochelarilor.
Singura metoda de tratament este cea chirurgical ă (operaţia). Prin operaţie, medicul, înlocuieşte cristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial. În momentul de faţă, datorită tehnologiei foarte avansate, operaţia de cataractă a devenit foarte puţin traumatizantă pentru pacient, recuperarea vizuală fiind de cele mai multe ori spectaculoasă.
Operaţia de cataractă cu ultrasunete sau facoemulsificarea cu ultrasunete, cu implant de cristalin artificial foldabil (pliabil) este cea mai modernă metodă de tratament, efectuându-se printr-o incizie (tăietură) atât de mică încât nu este nevoie de sutură (cusătura). Operaţia durează foarte puţin, se face cu anestezie locală, este fără internare, pacientul pleacă acasă după operaţie, urmând să stea cu pansament la ochiul operat până ziua următoare când se prezintă la controlul postoperator. Operaţia de cataractă cu ultrasunete are o rată foarte mare de reuşită.
În cazul operaţiei de cataractă cu ultrasunete este deosebit de important ca operaţia să se facă la momentul oportun, respectiv în momentul în care pacientul nu mai are confort vizual. În cazul în care cataracta este foarte avansată creşte riscul de apariţie al complicaţiilor atât în timpul operaţiei cât şi după. Deasemenea, în cazul în care cataracta este foarte veche (albă) sau momentul oportun pentru intervenţie este depăşit cu mult timp, există riscul ca operaţia cu ultrasunete să nu se mai poată efectua; în acest caz se poate opta pentru operaţia de cataractă prin metoda extracapsulară, o metodă foarte traumatizantă (în comparaţie cu facoemulsificarea), cu incizie (tăietură) mare, recuperarea după operaţie fiind mult mai lentă şi cu rezultate vizuale nu atât de bune ca prin metoda cu ultrasunete.
Pacientul trebuie să respecte indicaţiile pe care le primeşte de la medicul oftalmolog atât inainte de operaţie cât şi după. Tratamentul postoperator, respectat de către pacient influienţează în mod direct rezultatul vizual final.
După operaţia de cataractă cu implant de cristalin artificial se pierde acomodaţia, respectiv, capacitatea de a vedea la distanţă şi la aproape fără ochelari, astfel pacientul va avea nevoie de ochelari de aproape sau de distanţă, după necesitate. În momentul de faţă sunt disponibile cristaline artificiale multifocale, ce compensează în mare parte acomodaţia.
În concluzie, este bine ca operaţia de cataractă să se facă în momentul în care confortul vizual scade. Aşteptarea nu duce decât la complicaţii şi la scăderea calităţii vieţii .