Aproape 300 de specialiști, manageri și directori de spitale, farmaciști și experți în farmacoeconomie, alături de experți internaționali, au fost prezenți la cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS 2016), ce s-a desfășurat în perioada 6-9 octombrie 2016, la Hotel President din Tîrgu Mureș.
Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie șiUMF Tîrgu Mureș. Organizatorii, Asociația Suryam și MedFarm Events, au anunțat desfășurarea următoarei ediții în perioada 12-14 Octombrie 2017.
Contribuabili puțini, cheltuieli multe
În ultimii ani, de la înființarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondului național de sănătate a crescut de peste șase ori, iar dacă în anul 1999 în sistemul de asigurări se cheltuiau 980 milioane de euro, în prezent se vorbește de un buget de 6 miliarde de euro. Un procent de 37% din bugetul total îl reprezintă cheltuiala cu medicamentele. De asemenea, numărul furnizorilor de servicii s-a dublat, ajungându-se la peste 28.000 de furnizori în relație cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar numărul furnizorilor privați s-a triplat, în ultimii zece ani. În schimb, la capitolul finanțare, doar 50% din totalul asiguraților contribuie la finanțarea sistemului de asigurări de sănătate, motiv pentru care se dorește extinderea principiului contributivității.
”Înainte de a ne gândi la modul în care se cheltuiesc banii și la nevoile tot mai mari de finanțare, trebuie să ne gândim și la veniturile care trebuie să acopere aceste nevoi. În acest moment, contribuția de 10,7%, care înseamnă penultima poziție pe lista țărilor din Europa, reprezintă o contribuție extrem de mică și nu ne acoperă cheltuielile. Ținând cont și de faptul că contribuabilii sunt doar 8,5 milioane, doar 50% din numărul celor care beneficiază, aceste cifre ne relevă un tablou care nu ne oferă o perspectivă foarte bună în ceea ce privește modul de constituire a fondului în anii următori. Atunci suntem obligați să ne gândim la extinderea acestui principiu de contributivitate și la creșterea veniturilor în perioada următoare, prin aportul bugetului de stat la constituirea fondului, pentru persoanele care nu contribuie la fond”, a declarat Radu Țibichi, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În cadrul evenimentului a fost anunțată și intenția CNAS de a introduce, în perioada imediat următoare, raportările obligatorii în Dosarul Electronic al Pacientului, propunerea de act normativ fiind în circuitul de avizare, dar și înființarea unui Registru electronic al medicamentelor pentru un acces mai facil la medicamentele scumpe, într-o altă procedură, respectiv ”comisiile naționale ale experților care aprobă medicamente să fie înlocuite cu softuri care să conducă la o responsabilizare a medicilor prescriptori, care să conducă la un acces mai bun la medicamente, știut fiind faptul că în anumite cazuri, în oncologie se așteaptă și două luni pentru a intra în tratament, iar aceste două luni reprezintă un timp foarte important pentru recuperare sau tratamentul acelor afecțiuni. Este un demers pe care țin foarte mult să îl implementăm în perioada următoare și aici este nevoie de o schimbare legislativă care să ne permită să instituim acest nou sistem”.
Este necesar să fie identificate exact nevoile din sănătate, politica de prețuri a medicamentelor să fie stabilizată, să fie clarificate responsabilitățile fiecărei instituții, privind politica medicamentelor. Iar în condițiile unor nevoi în continuă creștere, bugetul sănătății este unul social, ce nu poate finanța tot.
”Nu trebuie să uităm că acesta este un sistem social de asigurări de sănătate.(...) Ar trebui să avem asigurări suplimentare. Este un sistem social și din banii pe care-i colectează nu poate finanța tot”, a afirmat Dr. Oana Mocanu, Medic Șef CNAS.
Principii pentru o nouă politică a prețurilor la medicamente
Soluția pentru stabilirea unei politici de prețuri a medicamentelor o constituie aplicarea principiilor de farmacoeconomie-trebuie să existe studii de eficacitate a medicamentelor, analiza impactului bugetar, susține Prof. Dr. Sorin Paveliu, președinte ISPOR România. ”Neaplicâd aceste principii și refuzându-le apriori, de fapt nu facem decât să creăm un haos în care prierdem bani printre degete. De fapt pierdem zile de viață, de supraviețuire, a pacienților pe care, teoretic, sistemul ar trebui să-i îngrijească”, a precizat președintele ISPOR România. Noua politică de prețuri trebuie să țină cont de costul întregului ciclu terapeutic, beneficiile rezultate în urma aplicării măsurii să fie analizate în primul rând din perspectiva pacientului, să fie comparate tratamentele alternative, calcularea analizei impactului bugetar asupra întregului sistem sanitar, să se țină cont de bugetul destinat medicamentelor, să fie acordat locul meritat inovației în medicină și investițiilor făcute, în caz contrar existența acestora va fi periclitată.
Nomenclator al dispozitivelor medicale
După modelul Registrului Medicamentelor, Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) va demara, în perioada următoare, realizarea Registrului Național al Dispozitivelor Medicale, pentru a exista o evidență clară a produselor autorizate, a calității acestora, care să conducă la o nouă politică de decontare a prețurilor acestor dispozitive. ”Registrul Naţional al Dispozitivelor Medicale trebuie să existe, el este foarte util pentru toată lumea, începând cu pacienţii şi terminând cu autorităţile, pentru că trebuie să avem o evidenţă foarte clară a ceea ce este autorizat şi a ceea ce poate să circule pe piaţa din România”, a precizat Dr. Marius Tănasă, Vicepreședintele ANMDM și responsabil de realizarea Registrului Național de Dispozitive Medicale.
Din perspectiva Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), decontarea dispozitivelor medicale în baza unui nomenclator al dispozitivelor medicale va permite ”o politică de prețuri care va ajuta la cheltuirea mai eficientă a fondurilor pentru acest segment și de a răspunde la cerințele asiguraților privind calitatea produselor de care beneficiază și care sunt rambursate în cadrul sistemului de asigurări”.
Studenți mulți, medici mai puțini?
România are cei mai mulţi studenţi în medicină din Europa, însă la numărul de medici suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană, a afirmat Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Directorul General al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar. Chiar dacă România se află pe penultimul loc în UE, ca număr de medici care profesează, numărul celor care absolvă Facultățile de Medicină este mai mare, dar aceștia nu intră toți pe piața forței de muncă în România pentru că nu au unde sau pentru că aleg doar anumite zone ale țării. Practic, există o distribuție inegală a acestora pe teritoriul țării noastre.
”În România numărul de medici crește. Polonia stă mai prost ca noi. În România, cu toate plecările, decesele, îmbătrânirile, numărul de medici a crescut față de 1990. La numărul de studenți, raportat la 100 de mii de locuitori suntem pe primul loc în Europa. Avem cei mai mulți studenți la medicină din Europa, ceea ce explică creșterea numărului de medici. Desigur că și medicii trebuie să aibă un loc ca să poată să lucreze.
Medici avem, e parțial adevărat că nu avem medici. Nu avem medici în unele instituții. Vestea proastă e că indiferent ce am face nu o să avem”, a precizat Prof. Dr. Cristian Vlădescu.
Sistem sanitar adaptat la specificul local
Scăderea natalității, creșterea numărului de vârstnici, a afecțiunilor cronice ce au nevoie de spitalizare pe perioade îndelungate, produce un dezechilibru la nivelul spitalelor, în special din punct de vedere financiar. Prin urmare, spitalele vor trebui să se adapteze la realitatea prezentă. ”Scade numărul de nou născuți, se dezechilibrează secțiile de neonatologie, obstetrică-ginecologie și în câțiva ani cele de pediatrie. Se modifică patologia, unele patologii scad, precum TBC, crește patologia oncologică, sectorul privat se dezvoltă rapid și fură, cu ghilimele de rigoare, pacienții de la sectorul public, care iarăși aduce presiune, pe de o parte prin lipsa pacienților, pe de altă parte prin competiția pentru finanțare. Managerii de spitale trebuie să reacționeze. Spitalele trebuie să se adapteze, altfel se dezechilibrează financiar, indicatorii se prăbușesc și există riscul unei reorganizări externe. Dacă managementul, singur, nu se adaptează la aceste schimbări, cândva va veni cineva de la Ministerul Sănătății și va modifica structura spitalului fără să țină cont de nevoile locale sau de specificul local. Vă încurajez să aveți curajul să faceți schimbări”, s-a adresat participanților, Dr. László Lorenzovici, Director General Hospital Consulting și Președinte al CNFMS 2016.
Accent pe antibioterapie pentru acreditare
Unul dintre standardele de acreditare pentru furnizorii de servicii medicale și farmaceutice, începând cu medicina de familie și terminând cu spitalele, farmacii, laboratoare va fi dedicat utilizării medicamentelor, în special utilizării antibioticelor. Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, Dr. Vasile Cepoi, a precizat că în noua ediție a standardelor, componenta de bună practică de antibioterapie este tratată mai generos decât în prima ediție a standardelor.
”În aceste standarde se prevede faptul că prescrierea trebuie să fie foarte bine controlată, trebuie să fie evaluată periodic corectitudinea prescrierii, în ideea de a reduce cosumul de antibiotice, pentru că un consum incorect al antibioticelor duce la creșterea infecțiilor nosocomiale, prin apariția rezistenței la antibiotice. Pentru activitatea din ambulator avem în vedere, de asemenea, acest aspect, pentru că infecțiile sunt asociate actului medical și aici, nu doar celui din spital. Prin urmare, aceleași reguli, poate chiar mai stricte, trebuie respectate pentru a avea succes în această luptă pe care sistemele sanitare din lume o au cu infecțiile asociate actului medical. În actele normative ale Ministerului Sănătății nu o să mai vedeți noțiunea de infecții nosocomiale, ci infecții asociate actului medical”, a precizat Dr. Vasile Cepoi.
O nouă meserie în sistemul sanitar
Pregătirea de personal calificat pentru activitatea de codificare constituie o preocupare mai veche a Școlii Naționale de Sănătate Publică Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, însă fără să fie făcuți pași concreți până acum. Codificarea în sine nu este reglementată niciunde, respectiv nu există o lege, norme prin care meseria de codificator medical să fie inclusă în nomenclatorul meseriilor din România și să existe cursuri de codificare pe întreg teritoriul țării. În acest sens, se dorește clarificarea acestui aspect printr-o colaborare cu Școala Națională de Sănătate Publică, UMF Tîrgu-Mureș, dar și alți specialiști interesați.
”Activitatea de codificare în cadrul spitalelor este făcută de un registrator medical, care are o anumită pregătire pe partea de operare pe calculator, dar fără a avea o parte de pregătire medicală. Pe această zonă ar fi nevoie de pregătire a unei noi meserii, cea de codificator clinician, care să aibă cunoștințe medicale de bază, cumulat cu cunoștințe informatice, astfel ca la nivelul furnizorilor de servicii medicale, că vorbim de cele private sau publice, codificarea datelor medicale să fie făcută corect. România suferă din lipsa datelor colectate corect, care să poată fi validate astfel încât pe baza acestor date să fie luate decizii corecte. Există o propunere, în acest sens, din partea Școlii Naționale de Sănătate și a UMF Tîrgu-Mureș, dar și din alte zone interesate, să putem crea o meserie nouă în România, pe care să o legalizăm, să-i dăm o formă, și Universitatea de Medicină să poată beneficia de infrastructură și de personal. Este vorba de o colaborare Tîrgu-Mureș-București”, a explicat Conf. Dr. Florin Buicu, Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management-UMF Tîrgu-Mureș și Președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
Colaborarea medicilor specialiști cu medicii din UPU lasă de dorit
Lipsa colaborării între medicii specialiști de pe secțiile spitalelor și medicii de urgență din Unitățile de Primiri Urgențe conduc la aglomerarea UPU-urilor, dar și la ore întregi de așteptare pentru consultații, din partea pacienților. Aceste impedimente, pe lângă salarii, și lipsa respectului pentru medicina de urgență, conduc la un deficit de medici de urgență în România, aceștia fiind ”curtați” de țări unde există un interes major pentru această specializare. Soluția pentru rezolvarea problemelor, în special pentru că medicii urgentiști întâmpină rezistență în interiorul spitalelor, propusă de fondatorul SMURD, Dr. Raed Arafat, este dialogul și înțelegerea rolului pe care îl are Urgența în spital.
”Soluția optimă este să se stea la masă și să se discute, să se înțeleagă care este rolul urgenței în spital și cum trebuie să se sprijine colegii, pentru că niciunul nu lucrează unul împotriva celuilalt. Aici trebuie să se lucreze în echipă. Iar managerii de spitale trebuie să se implice cât mai mult posibil, împreună cu directorii medicali. (...) Cât de complexe sunt influențele pe un caz de lucru în UPU? Timpii de așteptare pe laborator, investigații, partea cu consulturile poate să fie mult mai ușor gestionată și să fie o soluție mult mai rapidă. Dacă medicii coboară la timp pentru consultații, văd bolnavul la timp, iau decizia la timp, atunci într-adevăr pacientul poate să fie internat mult mai repede și preluați alți pacienți în locul lui”, a precizat Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat, MAI și fondatorul SMURD.
