Constantin Bălăeţ Dr.
În acest an, 2011, Congresul de Medicină de Laborator are ca protagonişti şi susţinători Societatea Română de Medicină de Laborator şi Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară din cadrul Universităţii Titu Maiorescu, al cărei membru sunt.
Este o onoare şi o mare bucurie să mă întâlnesc cu studenţii, colegii medici de laborator, cadrele didactice şi îndeosebi cu dl. Academician profesor dr. Gheorghe Benga, de la care poţi învăţa foarte multe în arta cercetării medicale.
Ca de fiecare dată, o manifestare ştiinţifică de acest fel aduce argumente noi pentru dezvoltarea ştiinţelor medicale, aduce descifrarea unor cazuri deosebite.
Anul acesta, se anunţă o participare masivă a studenţilor în medicină, atât de la facultăţile de stat cât şi de la facultăţile private.
În structura desfăşurării lucrărilor apare o nouă secţiune, toxicologia clinică, dar şi noi tematici.
Se vor susţine dizertaţii, lucrări ştiinţifice şi în domeniul plasmaferezei, ca modalitate de a dona plasmă, dar şi ca modalitate terapeutică în bolile neurologice autoimune şi în intoxicaţiile acute.
Conceptul plasmaferezei este mai puţin cunoscut în lumea medicală românească. „Pionierii”, medicii români în domeniul plasmaferezei, au activat acest fenomen medical în urmă cu 20 ani, un mare merit avându-l dl. general academician profesor doctor Victor Voicu, titularul catedrei de toxicologie clinică din Spitalul de Urgenţă Floreasca, din cadrul Universităţii de Medicină Carol Davila. Erudit cercetător în toxicologie şi farmacologie clinică, dl. academician a efectuat primele plasmafereze terapeutice în intoxicaţii acute.
În perioada 1995-1998, mi-am pregătit teza de doctorat cu tema: „Modificările hemoreologice, biochimice şi imunologice după plasmafereză” şi, într-o altă lucrare, împreună cu dl. general profesor doctor Dumitru Constantin şi cu colonel conferenţiar doctor Poalelungi Viorel, am abordat acest subiect tot în cadrul „pionieratului medical”.
Azi, consider ca fiind necesară mediatizarea acestui concept - „plasmafereza” -, congresul oferind un cadru adecvat pentru a anunţa că, în perioada 28, 29, 30 septembrie 2011, va avea loc prima Conferinţă Naţională cu participare internaţională „Plasmafereza terapeutică” organizată de Universitatea Titu Maiorescu. Aceasta va fi un loc de întâlnire şi colaborare pentru specialiştii din domeniul medicinii paraclinice, dar şi al medicinii clinice, plasmafereza situându-se ca fenomen medical la graniţa ştiinţelor medicale. Se vor pune bazele elaborării unui ghid românesc în domeniul plasmaferezei şi oportunitatea dotării cu aparatură modernă a secţiilor în care se tratează pacienţi cu boli autoimune şi intoxicaţii acute.
Pot să apreciez că atât Congresul medicinii de laborator cât şi prima Conferinţă Naţională cu participare internaţională „Plasmafereza terapeutică” sunt manifestările ideale pentru diseminarea şi promovarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice medicale din ţara noastră.
Propun, pe această cale, ca rezultatele şi concluziile acestor manifestări ştiinţifice să fie trimise Ministerului Sănătăţii, factorilor politici care ar trebui să se inspire din nevoile medicinii româneşti actuale şi de viitor.
