Dr. Adriana Socaci
Tuberculoza rămâne o prioritate globală de sănătate publică, fiind răspândită pe întreg globul și rămânând una din primele 10 cauze de deces la nivel mondial, chiar dacă s-au înregistrat progrese considerabile în ultimul deceniu în controlul acestei maladii.
Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Tuberculoză, elaborat în 2017, menționează, printre scopurile, țintele și obiectivele de dezvoltare până în 2030, inclusiv sfârșitul epidemiilor de SIDA, tuberculoză și malarie. În acest raport se precizează că în anul 2016:
• 10,4 milioane de persoane au dezvoltat tuberculoză și 1,3 milioane au decedat prin această boală;
• s-au înregistrat 600.000 de cazuri noi cu rezistență la rifampicină - cel mai eficient medicament de primă linie, din care 490.000 au avut tuberculoză multidrog rezistentă, reprezentând o reală amenințare la adresa securității sănătății,
România, țară membră a Uniunii Europene (UE), înregistrează cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană (de patru ori peste media UE), cu aproximativ 20% din cazurile de TB raportate în UE, în condiţiile în care deţine doar 4% din populaţia UE.
Cu toate acestea, în ultimii ani în România s-au înregistrat progrese importante în controlul bolii, aceasta fiind în primul rând rezultatul implementării la nivel național a strategiei DOTS pentru controlul TB recomandată de OMS, care are o acoperire de 100% încă din anul 2005.
Rata de depistare a cazurilor TB este de peste 70% încă din anul 2009 iar în 2015 a crescut la 94% pentru cazurile noi (în Regiunea Europeană a OMS rata de depistare este de 76%) și la 85% pentru cazurile cu TB MDR.
Incidenţa globală (IG) a TB (cazuri noi și recidive) a scăzut în ultimii 15 ani cu 56,2% (de la un maximum de 142,9% ooo în anul 2002, la 62,7%000 în 2017).
În concordanţă cu tendinţa favorabilă a endemiei TB la nivel național din ultimii ani, incidenţa TB la copiii (0 - 14 ani) a scăzut în mod semnificativ cu 63,8% (de la 48,3%ooo în 2002 la 17,4%ooo în 2017)3.
Mortalitatea TB a scăzut cu 58,1% (de la 10,5%ooo în 2001 la 4,4%ooo în 2016).
Rata de succes terapeutic a cazurilor noi pulmonare confirmate bacteriologic a depășit 85% din anul 2006, valoare net superioară celei de 67% din Regiunea Europeană OMS (86% - 2016 România).
În anul 2017, în România s-au înregistrat 12.347 cazuri TB (cazuri noi și recidive), din care peste 370 cazuri cu TB MDR/XDR. TB-MDR pune serioase probleme în controlul TB: dacă tuberculoza sensibilă se vindecă în România în procent de peste 86%, cea cu tulpini rezistente la Izoniazidă și Rifampicină are şanse de vindecare reduse, sub 40% (în România, rata de succes terapeutic pentru TB MDR, cohorta anului 2013 a fost de 39,3%).
În România, Ministerul Sănătăţii consideră tuberculoza o problemă majoră de sănătate publică şi, ca urmare, activităţile antituberculoase prevăzute în Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) – diagnosticul şi tratamentul bolnavilor de TB, controlul contacţilor acestora, tratamentul preventiv, activităţile de informare, educare, comunicare – sunt gratuite.
Tuberculoza reprezintă o prioritate de sănătate publică pentru Guvernul României, Guvernul României a aprobat Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România 2015-2020, care are ca scop eliminarea TB ca problemă de sănătate publică în România până în 2050.
Obiectivele majore stabilite prin această strategie sunt:
• Asigurarea, până în 2020, a accesului universal la metode rapide de diagnostic al TB;
• Diagnosticarea a cel puțin 85% din cazurile de TB şi TB-MDR;
• Tratarea cu succes, până în 2020, a cel puțin 90% din cazurile noi de TB pozitivă în cultură şi a cel puțin 85% din retratamente;
• Tratarea cu succes, până în 2020, a cel puțin 75% din cazurile de TB MDR;
• Reducerea, până în 2020, a ratei generale a mortalității prin TB la mai puțin de 5%ooo locuitori;
• Nu vor mai exista familii care să se confrunte cu costuri catastrofale cauzate de TB;
• Incidența TB va scădea cu 10% anual în intervalul 2015-2020, ajungându-se, în 2020, la o incidență mai mică de 49%ooo de locuitori;
• Creșterea capacității sistemului sanitar în controlul TB.
Intervențiile incluse în Strategia Națională urmăresc asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare şi creștere a aderenței la tratament pentru bolnavii cu tuberculoză și, în special, tuberculoză multidrog-rezistentă, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
Pentru implementarea acestor intervenții au fost identificate, pe lângă bugetul de stat, mai multe surse de finanţare externe. Una dintre acestea este reprezentată de Mecanismul Financiar Norvegian, prin intermediul căruia a fost asigurat, în proporție de 85%, finanțarea proiectului „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului tuberculozei” , proiect în valoare de aprox. 11 milioane de Euro. O altă sursă de finanțare este Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Malariei și Tuberculozei, care oferă României un grant de aprox. 8 milioane de Euro pentru creșterea controlului și limitarea răspândirii tuberculozei. Alte surse de finanțare identificate sunt Fondurile Structurale Europene, prin intermediul cărora se asigură finanțarea proiectelor: Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin cresterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB (POCU 4.8) și Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente (POCU 4.9), proiecte în valoare de 18 milioane de Euro.
Controlul TB este o problemă globală de sănătate publică iar realizarea ţintelor la nivel național presupune abordul multisectorial, aducând laolaltă instituțiile statului – Ministerul Sănătății, Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei, organizaţii nonguvernamentale, organizaţii naţionale şi internationale. Pentru atingerea scopului final - eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică până în anul 2050 - se impune implicarea întreagii societăți, de la Guvernul României și instituțiile abilitate ale statului, la organizații nonguvernamentale, societatea civilă, presă, precum şi întreaga populație, prin respectarea normelor minime de igienă.
