GPUD este o afecţiune insidioasă, progresivă şi bilaterală. Ea evoluează timp îndelungat (luni, ani) asimptomatic (pe pacient nu-l deranjează nimic). Din această cauză diagnosticul se precizează întâmplător în multe cazuri (cu ocazia unui consult oftalmologic de rutină) sau în stadii avansate ale bolii, când alterările funcţionale sunt importante.
La majoritatea pacienţilor cu GPUD, în faza iniţială simptomele subiective lipsesc. La unii bolnavi apar simptome subiective atipice: senzaţie de arsură, scăderea uşoară a vederii, “scântei”, “puncte negre”. Mai rar pot apărea: înceţoşarea vederii, cercuri colorate.
Un consult complet al pacientului cu GPUD (sau suspiciune) trebuie să includă:
acuitate vizuală = AV (cu cea mai bună corecţie optică); determinarea tensiunii intraoculare; examen biomacroscopic; gonioscopie; examenul fundului de ochi pentru aprecierea aspectului capului nervului optic şi al stratului nervos al fibrelor retiniene; perimetrie = examen câmp vizual = CV (preferabil computerizat); pahimetrie = grosimea corneei; aprecierea cantitativă a fibrelor nervoase (GDX , HRT sau OCT); retinofotografie.
Pacientul cu glaucom trebuie să se prezinte periodic la oftalmolog, fiecare investigaţie având o anumită ritmicitate: AV, biomicroscopie, tensiunea intraoculară - lunar; examenul fundului de ochi sau retinofotografia - la 3 luni; perimetrie şi aprecierea cantitativă a stratului fibrelor nervoase - la 6 luni.
Toate acestea au ca scop urmărirea în timp a afecţiunii: să nu evolueze = să nu apară modificări sub tratament. Când se constată apariţia modificărilor (la nivelul FO, CV, GDX/HRT/OCT) se impune modificarea terapiei.
Este foarte important de reţinut că alterările funcţionale din glaucom sunt ireversibile = distrug nervul optic, putând duce la orbire. Din această cauză este mai bine să se depisteze afecţiunea în stadii incipiente şi să-i fie permanent urmărită evoluţia.
Dr. Marineta Măgureanu
Medic specialist oftalmolog