Până în prezent, nu s-a putut găsi vreun efect nociv al ecografiei asupra mamei sau fătului.
Numărul minim de ecografii normal în sarcină = 4. Ecografia de prim trimestru = transvaginală. Celelalte ecografii = transabdominale.
Ecografia de sarcină trebuie făcută de un ginecolog cu competenţă în ecografie obstetricală. Eco 3D-4D sunt imagini foarte frumoase şi foarte scumpe, dar care aduc informaţii suplimentare faţă de 2D doar în cazuri foarte puţine şi foarte atent selectate.
Ecografii foarte importante : săptămânile 11-14 (se încheie perioada embrionară) şi săptămânile 19-21 - ecomorfologie fetală (se încheie organogeneza fetală).
Sarcina…. de la normal … la patologic!...
Dispensarizarea gravidelor în grupe ROC (cu risc obstetrical crescut) este făcută, obligatoriu, de medicul specialist ginecolog. Gravidele care prezintă ROC sunt grupate, în mod didactic, în 7 categorii, iar riscul obstetrical trebuie cuantificat încă de la prima consultaţie prenatală. Medicul de familie, medicul generalist şi moaşa nu au nici competenţa, nici pregătirea dispensarizării gravidelor cu ROC.
Grupa I: Circumstanţe psihosociale: sarcină nedorită;. familie dezorganizată, climat afectiv neprielnic; domiciliul în zone geografice greu accesibile, fără posibilitatea transportului de urgenţă; nerespectarea prevederilor legale de ocrotire a gravidei la locul de muncă; condiţii iatrogene (induse de medic): erori diagnostice, omisiuni etc.
Grupa II: Factori generali - vârsta: primipare sub 20 ani sau peste 35; marea multiparitate (peste 3-4 naşteri); înălţimea sub 1,55 m; greutatea sub 45 kg; hipotrofia genitală (organe genitale subdezvoltate; volum cardiac redus (boli cardiologice), incompatibilitatea şi izoimunizarea Rh sau de grup ABO; bolile autoimune.
Grupa III: Antecedente obstetrical-ginecologice - uterul cicatriceal (cezariană, operaţii pe uter); malformaţii sau tumori genitale; infertilitate tratată. Operaţii plastice în sfera genitală sau pe rect; sarcină cu complicaţii; sarcina actuala sub un an de la naşterea precedentă; avort, naştere prematură; naşteri distocice (anormale: distocii mecanice, dinamice, intervenţii obstetricale, hemoragii la naştere sau în delivrenţă); lăuzie cu sindrom infecţios sau tromboembolic; naşterea unor feţi morţi, malformaţi, cu dizabilităţi, macrosomi, hipotrofici sau a unor feţi care au murit în perioada neonatală precoce (prima lună de viaţă).
Grupa IV: Boli preexistente sarcinii: cardiopatii, hipertensiune arterială (HTA), anemii, boli hematologice; tulburări endocrine, metabolice, obezitate, diabet; boli respiratorii; boli renale; infecţii cronice: TBC, sifilis, SIDA; boli infecţioase: rubeolă, herpes, HPV, toxoplasmoză, listerioză, hepatite cronice virale, collibaciloze, citomegaloviroze etc.; afecţiuni ortopedice: cifoscolioze, şchiopătare, anchiloze.
Grupa V: Intoxicaţii: alcoolism, tabagism, medicamente, stupefiante, noxe industriale - mercur, plumb, azbest etc.
Grupa VI: Sarcina actuală complicată prin: distocii osoase (bazine viciate, feţi prea mari);
distocii de prezentaţie (inclusiv pelviană); creştere ponderală anormală în sarcină. disgravidie de ultim trimestru (HTA, edeme); infecţii urinare, vaginale, cutanate; creşterea anormală a volumului uterin; hemoragii în sarcină, mai ales după săptămâna 20; incontinenţă cervicoistmică; fals travaliu; incompatibilitate de Rh sau în sistem ABO;
intervenţii chirurgicale; boli acute în cursul sarcinii actuale; valori anormale ale analizelor. durata sarcinii în afara termenului (prematuritate, postmaturitate).
Grupa VII: Factori intranatali: hemoragie recentă; boală intercurentă în evoluţie; ruperea membranelor de peste 6 ore fără declanşarea contracţiilor uterine; procidenţă de cordon; travaliu peste 12 ore la multipare şi de peste 24 ore la primipare; suspiciune de suferinţă fetală; moartea intrauterină a fătului.