Ionuț Costache Dr.
Situaţia corecţiei vizuale cu lentile de contact în România este deosebită faţă de alte ţări din UE. În vreme ce în anii ‘70 SUA şi Europa de vest introduceau lentilele de contact moi, ţări ca fosta Iugoslavie, Cehia şi Ungaria începeau producţia lentilelor de contact dure. Mărcile importante de lentile de contact moi, au apărut în România abia la începutul anilor ‘90. Datorită proprietăţilor materialelor de fabricaţie şi a uşurinţei de prescriere şi adaptare, lentilele de contact moi au fost preferate de la început de către oftalmologi şi pacienţi.
Istoric:
la începutul anilor ’90 existau lentilele de contact moi din hidrogel, convenţionale de un an, recomandate pentru purtare de zi 10-12 ore (lentile sferice, torice, cosmetice) şi tot atunci apar lentilele de contact moi din hidrogel cu durata medie de viaţă (3 – 6 luni)
la mijlocul anilor ’90 apar lentilele din hidrogel cu înlocuire la 1 lună şi lentilele de unică folosinţă
în 1999 apar primele lentile de contact moi din silicon–hidrogel, ultima tehnologie în domeniu, lentile ce asigură un flux de oxigen ce permite portul continuu timp de 1 lună (Bausch & Lomb lansează în 1999 prima sa lentilă din silicon-hidrogel PureVision)
lentilele de contact dure se prescriu în puţine cabinete din România, şi se recomandă de obicei pacienţilor cu astigmatism mai mare de 3,00 D sau pentru cazurile de keratocon.
Se estimează că aproximativ 50% din populaţia ţării necesită corecţie vizuală (miopie, hipermetropie, astigmatism, presbiopie, etc) iar în cadrul acestui segment purtătorii de lentile de contact se estimează a fi pâna la 1%, în timp ce în alte ţări din UE purtătorii de lentile sunt 12 - 20% din totalul celor cu nevoi de corecţie. Conform statisticilor Societăţii Americane de Optometrie, la ora actuală există peste 77 milioane de purtători de lentile de contact în întreaga lume.
