Prof. Dr. Emerit Cătălina ARSENESCU GEORGESCU
Fibrilația atrială reprezintă una din cele mai frecvente afecțiuni cardiace, cu un impact considerabil asupra sistemelor de sănătate publică, atât în îngrijirea primară, cât și pentru cea de specialitate. Educația și împuternicirea pacienților sunt principii de bază, cu accent pe luarea deciziilor în comun pentru a îmbunătăți rezultatele pentru fiecare pacient. Fibrilația atrială rămâne o afecțiune complexă, cu un impact semnificativ asupra vieții pacienților diagnosticați cu această afecțiune. Pentru o îngrijire optimă a pacienților cu fibrilație atrială este bine cunoscută necesitatea controlului precoce și dinamic al comorbidităților și factorilor de risc. Nerespectarea acestor premize contribuie la recurențe de fibrilație atrială, rezultate scăzute ale tratamentului și un consum ineficient de resurse medicale.
În ultimii ani s-au dezvoltat numeroase dispozitive care pot monitoriza ritmul cardiac, inclusiv smartwatch-urile și benzile de fitness. Cu toate că dovezile privind eficiența clinică a dispozitivelor digitale este limitată, acestea pot fi utile în detectarea fibrilației atriale clinice sau subclinice, și merită investigații suplimentare pentru introducerea în practica curentă. Dispozitivele pentru detectarea fibrilației atriale pot fi împărțite în 2 mari categorii - cele care generează un ECG și cele cu care oferă informații despre aritmie, non-ECG, cum ar fi fotopletismografia.
Utilizarea beneficiilor inteligenței artificiale are un impact din ce în ce mai mare în domeniul electrofiziologiei. Au fost generați algoritmi pentru îmbunătățirea diagnosticării fibrilației atriale sau a altor aritmii. Cu toate acestea, performanța clinică și aplicabilitatea pe scală largă a acestor soluții nu sunt încă cunoscute. Utilizarea resurselor inteligenței artificiale poate permite adaptarea tratamentului prin monitorizare dinamică și continuă direcționată pe pacient, folosind dispozitive portabile.
