Prof. Dr. Emerit Cătălina ARSENESCU GEORGESCU
Obiectivul principal al tratamentului în diabetul zaharat tip 2 (DZ2) a fost pentru o lungă perioadă de timp controlul glicemic. Însă pentru pacientul cu DZ2 riscul de evenimente cardiovasculare majore este de două până la trei ori mai mare, implicând atât localizările centrale cât și pe cele periferice. Principala cauză de mortalitate în rândul acestei categorii de pacienți rămâne boala cardiovasculară. Expunerea prelungită la hiperglicemie generează un răspuns patologic din partea teritoriului macrovascular iar afectarea microvasculară concomitentă complică tabloul clinic și agravează prognosticul. De exemplu, asocierea dintre afectarea vasculară periferică și suprapunerea componentei neuropate crește riscul de ulcerație, infecție și ulterior de amputație de membru, cu impact major asupra calității vieții și asupra riscului de mortalitate; neuropatia autonomă cardiacă este puternic asociată cu creșterea de aproximativ cinci ori a riscului de mortalitate cardiovasculară.
O serie de studii au identificat cele mai potrivite strategii de reducere a riscului de mortalitate cardiovasculară în rândul persoanelor cu diabet zaharat tip 2. Unul din aceste studii, după o perioadă de urmărire de 21 de ani, concluzionează că strategia de tratament aplicată pacienților cu DZ 2 extinde durata de viață în medie cu 7,9 ani, și timpul până la apariția primului eveniment cardiovascular cu 8,1 ani. Ghidurile actuale stabilesc abordarea multifactorială ca obiectiv principal al tratamentului în DZ 2, punând accent pe individualizarea intervenției terapeutice în alegerea țintelor de tratament și în selectarea agenților farmacologici. Acest concept este acum unanim acceptat, mai ales în contextul dublării prevalenței la scară globală a diabetului zaharat din ultimii ani în rândul populației adulte, cu o creștere accelerată în țările în curs de dezvoltare, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Ultimul raport al Federației Internaționale de Diabet estimează numărul persoanelor cu diabet din Europa la 58 milioane (pentru grupa de vârstă între 20-79 de ani), incluzând 22 milioane de persoane încă nediagnosticate.
Pentru România, prevalența este între 1.5 milioane şi 2 milioane pentru grupa de vârstă 20-70 de ani.
În anul 2017, au fost întregistrate un număr de 477.000 de decese cauzate de diabet, peste o treime dintre acestea (32,6%) sub vârsta de 60 de ani, categorie populațională activă economic.
În acest context o atenție sporită a fost acordată identificării unor markeri biologici cu determinare neinvazivă pentru evaluarea superioară a riscului, și pentru individualizarea tratamentului.
