Prof. Univ. Dr. Horaţiu MOLDOVAN
În ultimele decenii la nivel mondial am fost martorii unei creșteri considerabile a prevalenței bolilor cardiovasculare aterosclerotice. Pe măsură ce populația lumii îmbătrânește, datorită creșterii speranței de viață, boala arterială periferică (BAP), care este puternic legată de vârstă, va crește în incidență.
Contrar progreselor terapeutice atât medicamentoase cât și a celor tehnologice, în 2015 peste 236 milioane de oameni au suferit de BAP în întreaga lume și de atunci numărul acestora a crescut constant. Deși metodele terapeutice au evoluat foarte mult în ultimii ani, prognosticul pacienților cu BAP este foarte rezervat. BAP simptomatică se asociază cu o scădere importantă a calității vieții, mai ales datorită amputațiilor a căror incidență este maximă la pacienții cu BAP și diabet zaharat.
Cel mai frecvent simptom al BAP este claudicația, durerea sub formă de crampe la nivelul gambelor, coapselor sau feselor, declanșată lamers pe jos și diminuând cu repausul. Alte simptome pot include durere atipică la efort și durere ischemică în repaus (durere în piept, percepută ca o gheară). Etapele finale pot duce la leziuni tisulare (rană, plagă) și amputare. BAP poate rămâne asimptomatică pentru o perioadă relativ lungă, chiar și cu un indice gleznă-braț (ABI) > 0,9.
Conștientizarea bolii este încă surprinzător de scăzută în rândul populațiilor expuse riscului și, de asemenea, în populația generală. Pe lângă reducerea semnificativă a calității vieții, un număr considerabil de pacienți cu BAP dezvoltă simptome de depresie, asociate cu limitări în funcționarea fizică.
Tratamentul BAP are trei direcții primare: limitarea simptomele specifice, evitarea riscurilor și complicațiilor la care ar putea duce o anumită leziune și reducerea riscului cardiovascular (CV) al acestor pacienți. Măsurile non-farmacologice sunt cruciale și pot contribui în mod semnificativ la reducerea riscului CV, inclusiv renunțarea la fumat ca elementul cel mai important de modificare a stilului de viață, împreună cu o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate. Programele de exerciții supravegheate s-au dovedit a fi benefice pentru pacienții cu BAP simptomatică în ceea ce privește capacitatea de mers, starea funcțională și calitatea vieții. Conform ghidurilor actuale, farmacoterapia pentru pacienții cu BAP ar trebui să includă terapia antitrombotică și agenți de tipul statinelor, luând în considerare și factorii de risc suplimentari, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială. Controlul glicemic și terapia antihipertensivă sunt vitale în reducerea incidenței viitoarelor evenimente CV la pacienții cu PAD simptomatică. Alegerea regimului antitrombotic optim pentru a reduce evenimentele ischemice cardiace și ale membrelor, fără a crește riscul de sângerare majoră și care pune viața în pericol este o problemă dificilă, ce nu are un răspuns general valabil având în vedere heterogenitatea pacienților cu PAD. Se utilizează însă frecvent medicația anticoagulantă de generație nouă.
În ceea ce privește metodele de tratament cu impact major a evoluției bolii, un rol central îl reprezintă revascularizarea, ce crează premisele unei evoluții favorabile, cu îmbunătățirea simptomelor și evitarea amputațiilor majore.
