Dr. Gabriela Madaras
Ascultam într-o zi Radio România Cultural și ceva mi-a atras atenția. Se vorbea despre noile descoperiri geografice făcute pe Venus folosind tehnologiile actuale și concluzia era că planeta, în ciuda proximității ei, rămâne o enigmă. Gândul mi-a zburat atunci către corelațiile făcute între Venus și femeie și la nenumăratele semne de întrebare existente legate de sexualitatea feminină, care, și ea, continuă să fie atât de puțin înțeleasă! Despre această temă va fi vorba în rândurile următoare și în particular despre o tendință care ia amploare printre femei, aceea de a trăi fără sexualitate. Nu va fi vorba de lipsa nedorită a sexualității datorată celibatului sau de coerciție - condiții de detenție sau datorată unui handicap sau sănătății precare, ci de alegerea anumitor femei de a se lipsi de contacte intime, atunci când intimitatea cu un partener ales ar fi posibilă.
Dorința feminină ajunge în atenția medicilor începând cu sec. 19, odată cu obsesia scriitorilor (Balzac, Zola) de a analiza comportamentul feminin. La modă era ca femeia să nu își exprime dorința, ci doar să o sugereze prin privire, gesturi, atitudini. În 1933 Freud, după o viață de psihanaliză feminină, afirma că știe prea puține și că va trebui să așteptăm ca știința să ne ofere informații mai profunde și mai coerente despre sexualitatea feminină. Din punct de vedere medical și al cercetării științifice, doar recent se poate vorbi despre un interes crescut pentru studierea sănătății reproductive feminine și a sexualității feminine, astfel că târziu, în 1998, studiile RMN au definitivat anatomia clitorisului și au descoperit faptul că punctul G atât de controversat este de fapt o regiune strâns legată de partea internă a clitorisului. În februarie 2023 un articol Medscape vorbește despre ‘vagina chip’, încercările cercetătorilor de a crea o structură similară vaginului în condiții de laborator, lucru imposibil încă datorită, spun ei, complexității acestuia. Se precizează acolo că acesta este motivul pentru care din 1982 vaginoza se tratează cu aceleași 2 antibiotice!
Sexualitatea feminină continuă să fie, cum spuneam, puțin înțeleasă. Se scriu și se afirmă multe teorii. Una din cele mai interesante definiții ale felului în care funcționează o femeie e cea a psihoterapeutei Esther Perel, care spune că sexualitatea feminină este ‘narcisistă’, femeia trebuie să se placă, nu trebuie să fie critică la adresa propriei persoane, pentru că doar așa se poate ‘abandona’ și poate avea orgasm. Aceasta este o mare problemă în zilele noastre și ar putea explica de ce atât de multe femei spun că nu pot ajunge la orgasm. Societatea cere performanță și social media abundă în modele cu care puține femei se pot compara, de unde nemulțumirea vis-a-vis de propria persoană și continua insatisfacție, cu efect se pare la nivelul vieții sexuale.
Suntem martorii unor schimbări rapide, poate mai rapide decât în secole sau chiar milenii de istorie.
În ultimele decenii, pilula contraceptivă a separat sexualitatea de reproducere, iar revoluția tehnologică a ‘eliberat’ femeia din rolul de ‘casnică’ și i-a dat mai multă putere decizională asupra propriului corp și propriei vieți. La aceasta au contribuit și legile egalității în educație, avortul legal, concediul maternal și pentru urgențe familiale plătit. Aceste avantaje și stimulente societale au ajutat femeile să își modifice statutul în cadrul cuplului. Independența lor financiară a crescut, astfel încât în aproape 1/2 din căsătoriile din SUA femeile câștigă cel puțin la fel de mult sau mai mult decât bărbații. Trebuie amintit, pentru comparație, că în urmă cu 50 de ani 4 din 5 familii se bazau în principal pe venitul bărbatului. Dacă aruncăm o privire înapoi la anii ‘60, veniturile femeilor au crescut cu 44%, comparativ cu 6% pentru bărbați. Femeile necăsătorite și fără copii încasează cu 117% mai mult decât omologii bărbați.
În Marea Britanie 40% din directorii marilor companii erau femei anul trecut, depășind pragul stabilit pentru 2025. În urmă cu 11 ani procentul era de 9,5% (Financial Times).
Profesorul Zimbardo de la University of Stanford, în cartea lui 'Masculinitate furată', observa că ”față de anii ’60, bărbații au o școlarizare mai redusă, în timp ce mult mai multe femei au studii superioare”. Cauza ar putea fi lipsa taților din educația băieților, dependența de jocuri video - care nu au fost gândite pentru femei, dependența și de pornografia online, faptul că educatorii sunt mai degrabă femei acum, iar studiile arată că există o discriminare în acordarea notelor atunci când o femeie - educator apreciază performanța elevilor, băieții primesc note mai mici, folosirea drogurilor și medicației ilegale - din nou frecvență crescută a dependenților băieți. Un grafic care spune mai mult decât orice text e de găsit în studiul realizat de amintitul profesor Zimbardo, fost președinte al Asociației Psihologilor din Statele Unite ale Americii.
Pentru că piața sexuală este acum liberă, toate aceste modificări apărute în ultima jumătate de secol au un impact semnificativ. Același profesor Zimbardo vorbește despre o 'masculinitate în declin', foarte mulți bărbați nereușind să își găsească o parteneră în noul context creat. Site-urile de întâlniri online au mai mulți utilizatori femei decât bărbați. Întrebate ce caută și cum văd ele cuplul, răspunsurile lor au arătat cât de nerealiste sunt așteptările lor. Dacă bărbații sunt dependenți de pornografie, femeile sunt dependente de filmele romantice, în care partenerii masculini sunt 'cavaleri pe cai albi', perfecți, model cu care un bărbat real nu se poate compara (la fel cum multe femei nu se pot ridica la nivelul actrițelor din filmele porno sau modelelor de pe copertele revistelor glossy). Problema este că femeile par a fi în măsură să decidă acum, iar 75% din femeile intervievate nu și-ar da întâlnire cu un bărbat fără serviciu (în timp ce, comparativ, 2 din 3 bărbați ar ieși cu o femeie șomeră).
În plus aceste femei își doresc parteneri empatici și disponibili afectiv, lucruri la care bărbații nu s-au priceput niciodată. Nemaicrescând în triburi sau grupuri mari, înconjurate de alte femei cu care să poată socializa, multe din femei așteaptă de fapt ca partenerul să suplinească și rolul de 'prietenă', 'confesoară', 'stilistă', ceea ce un bărbat rareori are timpul sau disponibilitatea de a face.
(continuare în numărul viitor)
