Sanatate Saga
Organismul uman este constituit astfel încât nu poate ingera substanţe chimice străine decât cu riscul afectării metabolismului şi a organelor. Uneori, medicamentele provoacă afecţiuni mai grave decât afecţiunea iniţială, îngroşând rândurile bolnavilor dependenţi. Dezinformarea sau lipsa de informare devine o adevărată capcană.
Este uluitor cum zeci de mii de reţete conţin produse la „modă”, în detrimentul unor medicamente şi remedii mai vechi, eficace, verificate în timp.
Organismul uman este un mecanism de înaltă precizie, care trebuie menţinut în stare de funcţionare cât mai mult timp posibil, iar terapiile tradiţionale şi-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului pentru prevenirea bolilor, pentru sprijinirea organismului în recuperare, pentru încetinirea degradării sănătăţii.
Folosirea iraţională a medicamentelor de sinteză, cumulată cu absorbţia reziduurilor chimice din alimente, pe legume şi fructe - nitraţi, pesticide, fungicide, conservanţi, arome artificiale, antibioticele şi sulfamidele din carne şi lapte etc. -, bombardează organismul cu un cocktail exploziv. Ingerăm anual cantităţi uriaşe de chimicale, tacit şi insidios.
Nu se poate prevedea cum vor reacţiona toate aceste substanţe şi efectele lor pe termen lung, dar se constată un declin al sănătăţii populaţiei şi apariţia multor boli foarte grave. Numărul celor cu afecţiuni grave a crescut continuu - în 1993 un european din trei suferea de o afecţiune cronică, iar 8,5% din populaţia europeană era atinsă de cancer.
Hipocrat considera că doar natura poate vindeca bolnavul şi că sarcina medicinii constă în a întări puterile naturale de vindecare, insistând asupra igienei şi dietei preventive.
O mică schimbare în obiceiurile alimentare poate conduce la efecte pozitive pentru toată viaţa.
De asemenea, medicaţia excesivă, automedicaţia întâmplătoare, un stil de viaţă extrem, cu stresuri cumulate, ne apropie de boală. Sănătatea se poate păstra şi cu mijloace modeste, dar consecvente şi continue, individuale, fără costuri familiale şi sociale exorbitante.
Medicina preventivă, terapiile tradiţionale, produsele naturale, informarea şi programele de ecologizare agroalimentară ar trebui să ocupe un loc important în sistemul sanitar european. Aşa ar deveni posibilă reducerea cu cel puţin o treime a numărului deceselor la vârste tinere şi o reducere considerabilă a costurilor sociale ale bolii la toate vârstele, ceea ce presupune o sănătate durabilă şi arta de a învăţa să ai grijă de propria persoană/familie încât să eviţi problemele medicale majore.
Se observă o reorientare a tot mai mulţi medici, bolnavi şi persoane nediagnosticate către remedii şi diete naturale, gimnastică şi conduite naturiste, fără efectele adverse ale unor medicamente.
Un stil de viaţă simplu, natural, verificat în timp şi devenit tradiţie, e un deziderat pentru oamenii informaţi şi preocupaţi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă şi a învinge efectele sedentarismului, ale alimentaţiei moderne, stresului, poluării.
Pe vremea copilăriei părinţilor şi a bunicilor, untura de peşte constituia aproape unica sursă de vitamina D şi A pentru a preveni rahitismul, dar şi pentru a asigura o dezvoltare viguroasă a organismului.
Mămicile responsabile şi cu posibilităţi (nu era la îndemâna oricui, ci doar pentru cei informaţi şi cu disponibilitate) administrau cu sfinţenie, zilnic, ”C” copiilor, pentru a scăpa de spectrul acestei boli îngrozitoare - rahitismul.
Deseori, oameni cu o vârstă venerabilă, care se bucură de o sănătate stabilă, îşi amintesc că în copilărie au consumat ulei de peşte.
Peste 20% dintre copiii mici din ţara noastră sunt diagnosticaţi cu rahitism, din cauza carenţei de vitamina D în organism.
Pe de altă parte, numărul celor afectaţi de osteoporoză este în creştere, în Europa osteoporoza cauzând circa 1,1 milioane de fracturi / an, cu costuri sociale considerabile.
În urma a numeroase studii, medicii şi practicienii subliniază importanţa consumului suplimentar de vitamina D în copilărie, cel puţin, precum şi în perioadele de convalescenţă, după fracturi, când sursele alimentare sunt insuficiente.
Soarele ajută la formarea de vitamina D şi la combaterea rahitismului, dar vara el poate dăuna prin exces de radiaţie, arsuri şi chiar activarea unor cancere de piele.
Suplimente alimentare cu vitamina D de calitate verificată, precum Uleiul din ficat de cod islandez, ce conţine Omega-3 şi vitaminele D şi A, sunt surse ideale de vitamina D, având în plus virtuţile Omega-3.
Cercetările medicale au arătat că Uleiului din ficat de cod cumulează beneficiile vitaminei D, de fixare a calciului, şi avantajele acizilor graşi Omega-3 din uleiul de peşte (prin prelucrare tehnologică modernă s-a obţinut un ulei uşor de înghiţit, cu gust bun, natural, pur şi eficient):
- pentru copii, ajută la dezvoltarea cognitivă, stabilizarea dispoziţiei, a atenţiei, îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţii de învăţare, ameliorarea ADHD etc.; se poate administra de la vârste de sub 1 an, înlocuind cu succes produsul regular dat ca supliment de vitamina D;
- contribuie la creşterea sănătoasă a dinţilor, a oaselor şi la dezvoltarea oculară;
- ajută la menţinerea densităţii osoase, la adulţi;
- sporeşte imunitatea şi rezistenţa la efort şi la frig ;
- protejează inima la efort, scade nivelul colesterolului;
- sporeşte vitalitatea, susţinând mişcarea şi performanţa;
- diminuează stresul fizic (oboseala) şi mental.
Trebuie reţinut că, în ultimul trimestru de sarcină, se definitivează formarea creierului copilului, a retinei şi a sistemului nervos, în componenţa căruia intră acizii graşi Omega-3 (ulei de peşte e sursa naturală cea mai potrivită) în proporţie de peste 60%. Se poate afirma, fără reţinere, că Omega-3 constituie cărămizile de temelie ale formării creierului.
Procesul de formare a creierului se bazează pe rezervele de Omega-3 ale mămicii. Dacă aceste rezerve sunt sărace, apar carenţe în dezvoltarea copilului, iar epuizarea completă a acestor rezerve poate cauza depresia postpartum a mămicii.
În aceste condiţii, devine evidentă necesitatea creşterii aportului de Omega-3 prin suplimente alimentare de calitate superioară, ţinând cont de faptul că, prin fierbere, peştele pierde o mare parte din Omega-3. Lipsa unei cantităţi suficiente de Omega-3 (componenta DHA) în timpul dezvoltării sistemului nervos central poate avea efecte negative pe termen lung asupra funcţiei vizuale şi a celei cognitive a copilului (disfuncţionalităţi vizuale şi o dezvoltare mentală şi psihomotorie întârziată) şi de aceea e important ca mămicile să aibă şi un aport suplimentar de Omega-3, pre- şi postnatal.
Adesea, copiii născuţi prematur şi cei cu o dezvoltare intrauterină încetinită au la naştere o cantitate redusă de astfel de acizi graşi Omega-3. Laptele de mamă şi peştii graşi conţin mari cantităţi de Omega-3, DHA, dar uleiul din ficat de cod este deosebit de bogat în acest acid gras polinesaturat.
În multe ţări, copiilor mici li se administra la şcoală, zilnic, ulei din ficat de cod, care cumulează efectele benefice ale vitaminelor D şi A şi ale acizilor graşi Omega-3, prevenind rahitismul (vitamina D) şi contribuind în plus la o bună dezvoltare mentală, rezistenţă fizică şi psihică, imunitate şi vitalitate (Omega-3).
Studii ştiinţifice experimentale au arătat că acei copii care au primit un aport suplimentar de Omega-3, DHA, au trecut cu brio testele de inteligenţă, mult mai bine decât cei care au avut un deficit în dieta lor. Şcolarii care au luat ulei de peşte şi-au îmbunătăţit capacitatea de concentrare şi performanţele şcolare. Experimentele cu suplimentarea dietei cu ulei de peşte bogat în Omega-3, timp de 6 luni, la grupuri mari de adolescenţi cu probleme de comportament - la Eaton Hall Special School, în Norwich, Anglia - au surprins prin scăderea numărului de incidente violente, de la 112 la 36, iar evenimente grave nu s-au mai înregistrat.
De asemenea, studii recente au arătat că, mâncând mai mult peşte, se poate reduce riscul de a suferi de boala Alzheimer. Este concluzia unui proiect de cercetare raportat într-un număr recent al revistei Internaţionale de Neurologie, publicată de Academia Americană de Neurologie.
Studiul spune că o dietă bogată în peşte, în Omega-3, precum şi fructele şi legumele pot reduce riscul de demenţă şi boală Alzheimer, în timp ce consumul de Omega-6, bogat în uleiuri ar creşte şansele de a dezvolta probleme de memorie.
Cercetătorii au examinat dietele a 8085 bărbaţi şi femei în vârstă de peste 65 de ani care nu aveau demenţă la începutul de studiu; cei care au consumat regulat uleiuri bogate în Omega-3 au redus riscul de demenţă cu 60%, comparativ cu persoanele care nu au consumat regulat astfel de uleiuri.
Uleiul de peşte ar putea fi secretul unei vieţi mai lungi şi sănătoase, spun cercetătorii, acesta având un efect direct asupra prelungirii vieţii celulelor. Studiul este primul care stabileşte o legătură între acizii graşi Omega 3 din uleiul de peşte cu abilitatea organismului de a opune rezistenţă procesului de îmbătrânire şi a fost făcut pe 608 voluntari bolnavi de inimă, în cazul cărora acizii graşi au funcţionat ca un elixir. S-a descoperit că nivelul mare de acizi graşi Omega 3 încetineşte degenerarea celulelor şi previne mutaţiile ADN-ului. Pe lângă aceste beneficii, uleiul de peşte reduce şi colesterolul din sânge, prevenind cheagurile şi normalizând ritmul inimii. În plus, protejează organismul de unele boli, precum Alzheimer sau Parkinson, previne deteriorarea văzului, reduce depresia şi tratează schizofrenia. În cadrul experimentului s-a mai arătat că şoarecii care au fost hrăniţi cu alimente bogate în acizi graşi, derivate din peşte sau ulei de peşte, au trăit cu o treime mai mult decât în mod normal. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în cantităţi mai mari în cod, macrou, hering, somon, sardine sau păstrăv, dar şi în unele seminţe.
Aşadar, longevitatea începe din pruncie, bazându-se pe o sănătate durabilă, clădită încă din perioada prenatală şi menţinerea organismului în stare bună de sănătate şi vitalitate, de-a lungul întregii vieţii.
