Sunt Dr Irina Mateieș, medic primar medicină de familie și nutriționist și mă ocup de nutriția pacientului oncologic, în România, din 2014. Focusul meu este malnutriția pacientului oncologic.
Malnutriția este un termen care, de obicei, se referă la o alimentație nepotrivită. A fost folosit pentru a vorbi atât de un deficit, dar și de un exces sau de un dezechilibru în aportul de calorii și/sau nutrienți ai unei persoane.
Prin urmare, vom folosi în continuare termenul de malnutriție pentru a discuta subnutriția. Societatea Europeană de Nutriție Enterală și Parenterală (ESPEN) împarte malnutriția în malnutriție fără prezența unei boli, aici intrând malnutriția din cauza unor factori socioeconomici sau psihologici și foametea, și malnutriție în prezența unei boli, aceasta fiind împarțită în malnutriție în prezența unei boli cu inflamație și fără inflamație. Cașexia face parte din grupul malnutriției în prezența bolii cronice, cu inflamație.
Cașexia este, de obicei, descrisă ca fiind un sindrom metabolic complex, multifactorial, caracterizat prin pierdere de masă musculară, cu sau fără masă grasă și care în timp duce la pierderea funcționalității.
Din datele World Bank Data, aflăm că malnutriția la nivel de populație, în România, este de sub 3%. Însă aceste date se referă la malnutriția fără prezența bolii, din cauza unor factori, în principal lipsurilor socioeconomice. Conform datelor OMS (Organizația Mondială a Sănătății) publicate în anul 2018, decesele legate de malnutriție în România au ajuns la 0.06% din totalul deceselor - locul 50 dintre toate cauzele de deces în Romania. Rata de deces din cauza malnutriției ajustată în funcție de vârstă este de 0.38 la 100.000 de locuitori, România clasându-se pe locul 126 în lume.
Din păcate, datele despre malnutriția în contextul bolilor sunt fie greu de accesat, fie inexistente.
În 2021 am realizat o lucrare, „Un studiu despre accesul la consilierea nutrițională și despre importanța nutriției la pacientul oncologic din România”, în care 1.040 de pacienți, din toate județele, au răspuns la un chestionar despre accesul la susținerea din punct de vedere nutrițional, pe perioada tratamentului. 79% dintre pacienți au raportat diferite probleme nutriționale. Ce a fost mai îngrijorător a fost faptul ca 44% dintre respondenți au raportat că nu au primit niciun fel de informație despre alimentație în timpul tratamentului și 33% au raportat că nu au fost cântăriți.
Combinând toate aceste informații putem concluziona că malnutriția în prezența bolii este o problemă, cel mai plauzibil subraportată, în țara noastră.
Știind aceste lucruri, putem începe cu câțiva pași ușor de implementat de către orice medic: folosirea unui instrument validat de screening pentru malnutriție, simplu și care să nu răpească din timp, cum ar fi MST (Malnutrition screenign tool), care are doar 2 întrebări. Apoi, pacienții depistați a fi la risc moderat/sever să fie îndrumați către consiliere nutrițională pentru a-și atinge necesarul caloric și proteic și, atunci când este necesar, să fie ghidați și spre corecta alegere a alimentelor dietetice lichide speciale cu aport caloric și proteic crescut și ușor de înghițit sau mai departe, spre nutriție enterală sau parenterală.
Bibliografie
- https://www.espen.org/files/ESPEN-guidelines-on-definitions-and-terminology-of-clinical-nutrition.pdf
- Definition and classification of cancer cachexia: an international consensus. Fearon et al.
- https://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(10)70218-7/fulltext
- https://data.worldbank.org/indicator/SN.ITK.DEFC.ZS?most_recent_value_desc=true
Malnutrition screening tool https://www.nutricia.ie/content/dam/sn/hcp/irl/campaign/cl2354-mst-screening-tool-2021.pdf
