Dr. Vasi Rădulescu
Când vom înțelege că după fiecare frică stă un tărâm minunat și bula noastră de confort e o noemă, vom vrea să cucerim totul cu uimire și curiozitate.
Ca medic, tratez zece, o sută, o mie de pacienți; stau și mă gândesc dacă e oare suficient ce fac. Nici vorbă. Mi-ar conveni de minune ca oamenii să nu se mai îmbolnăvească și medicii să fie incluși mai degrabă în ample programe de prevenție decât în ample scheme de tratament.
Din păcate, suntem la pământ cu prevenția.
Pe 22 iunie 2015, un domn simpatic în vârstă de 81 de ani îmi făcea o vizită surpriză la spitalul în care eram de gardă. Îl consultasem în urmă cu vreo șase luni la o altă clinică și era, cum mai spunem noi, sănătos-tun. Credeam că se întâmplase ceva între timp, când colo îmi spune: „Am venit să vă strâng mâna și să vă mulțumesc pentru tot, mai ales pentru cuvintele pe care mi le-ați spus atunci”. M-am întors apoi în camera de gardă cu o altă energie și un zâmbet larg pe față, apoi seara, am reflectat la scenă, spunându-mi că aș vrea să am numai astfel de pacienți.
Unde greșim?
De ce avem atâtea boli și atâția pacienți? Totul pare să fie o interacțiune între genotip și fenotip, adică între zestrea genetică și acțiunea mediului asupra organismului. Sigur că natura va căuta mereu să-și promoveze liniile puternice, dar există numeroase moduri în care putem acționa relativ simplu. O vom lua pe rând.
Stilul de viață. Pompoasă și abstractă expresie. Eu am un stil de viață sănătos, mai auzim pe X sau pe Y. Ne povestesc cum mănâncă vegetarian, nu consumă alcool, aleargă zeci de kilometri, se hidratează, țin cure detox, ingeră multe fibre, suplimente și superalimente, nișate chiar cu beneficii pentru fiecare sistem și organ. Aceste persoane posedă un stil de viață sănătos, dar vă invit să privim totul cu scepticism.
- Există studii care spun clar că vegetarienii pot fi predispuși la anumite boli și oricum nu e-n natura noastră să mâncăm așa.
- Există studii serioase care spun că 20-30 de grame de alcool pe zi protejează de evenimente cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, țin vasele de sânge curate.
- Alergatul nu conduce neapărat la slăbit și menținerea masei corporale optime; exagerat, el va afecta articulațiile și suprasolicită aparatul locomotor. Alergarea era pe timpuri o metodă de protecție în fața pericolelor, de unde și descărcările concomitente de catecolamine care creează stări pseudoeuforice; nu scrie nicăieri în codul nostru că trebuie să alergăm 60 de minute în fiecare zi.
- Fibrele promovează sănătatea intestinelor și sunt recomandate în cantități mici.
- Suplimentele minerale și vitaminice sunt ZERO fără recomandare de la medic, ele întrețin o industrie și cam atât.
- Superalimentele nu există.
- Detox-ul este o invenție, nu există așa ceva.
- Hidratarea excesivă e o fantasmagorie, vom bea apă când ne va fi sete, e un mecanism fundamental în organism.
Ce mai mâncăm?
Cam orice. Cheia nu e reprezentată de tipul alimentului, ci de doză. Puțin din fiecare și nu vom greși. Sigur că trebuie să ne ferim de combinații dubioase, zahăr, mezeluri respingătoare, sucuri carbogazoase (se pot consuma rar, de poftă, fără probleme), mult alcool, dar avem, slavă cerului, o grămadă de opțiuni. Putem face salate, ouă (terminați cu colesterolul, marile grupuri de control admit în sfârșit că nu colesterolul exogen e problema principală, ci mai ales cel făcut de ficat) în diferite moduri, pește, carne mai ales albă, legume, fructe (atenție, consum mic, se metabolizează greu în ficat și îngrașă fără mișcare pe măsură, indiferent ce ar spune nu știu ce nutriționist; fără sucuri de fructe la copii!) cam orice avem poftă, de multe ori cu un păhărel de vin alături, cu oameni dragi.
Masa trebuie să conțină cantități mici de alimente și cantități mari de voie bună
Dinamism. Organismul uman nu e făcut să stea pe loc. Mergi undeva, participi la jocuri, te sui pe o bicicletă, aranjezi o grădină, construiești o mansardă, tunzi gazonul, înoți puțin când poți și, cu o dietă eficientă coroborată cu un psihic echilibrat, garantez o înfățișare fizică impecabilă. Fă lucruri în fiecare zi. Contează pentru stima ta de sine, pentru fiecare organ în parte, contează și pentru ceilalți.
Mansardă. Uneori te simți captiv într-un turn, în plin întuneric. Anxietatea și depresia te pot încorseta. Sparge turnul, singur sau cu ajutor extern. Mersul la psiholog sau psihiatru nu e o rușine. Tensiunile psihice se transformă în timp în tensiuni fizice, ele dând boli clasice. Sunt cunoscute deja efectele depresiei în bolile de inimă, diabet, cancere. Cred că depresia poate să ducă la orice boală, chiar să le potențeze și exprime pe cele pur genetice. Ai mare grijă aici. Fără gânduri excesive, cu socializare din plin, cu mult zâmbet, cu meditație, cu lecturi. Socializarea aduce sănătate și longevitate.
Curaj și dragoste pentru orice
Ținem în noi lucruri neterminate. Ținem lucruri nespuse. Suntem inhibați. Ne e teamă să facem ceva din proiecții – ce ar crede celălalt? Dacă o să dau greș? Ne e teamă să iubim orice lucru din jurul nostru. Când vom înțelege că după fiecare frică stă un tărâm minunat și bula noastră de confort e o noemă, vom vrea să cucerim totul cu uimire și curiozitate. Când vom vedea că nimic nu e întâmplător și, când radiem iubire, toate par a se așeza la perfecție spre binele și desăvârșirea noastră, nu ne vom mai opri din a fi cele mai bune versiuni ale noastre. Și vom trăi frumos, alături de oameni buni. Și vom ajunge la medic, spunându-i: sunt bine, am venit doar să vă strâng mâna.
Sigur că toate acestea nu vor face minuni, dar, încetul cu încetul, vor face diferența. De noi depinde. Există timp pentru orice, pentru lucruri bune, acțiune, povești, mese încântătoare. Există neuroni care să facă alegeri. Există oameni care să stea lângă noi. Există oameni dispuși să ne iubească. E scris în noi să iubim. Toate strânse, ne vor ține sănătoși.
www.leapsadesanatate
